Interviu cu doctorul în medicină, medic internist la Spitalul Clinic Republican, Doina Rusu
- Ce prezintă această maladie şi cât este de frecventă?
- Pneumoniile reprezintă un grup de afecţiuni inflamatorii acute ale parenchimului (ţesutului) pulmonar, adesea cauzate de o infecţie cu o bacterie sau un virus. Această boală determină apariţia dispneei (dificultatea respiraţiei, gâfâială), deoarece plămânii trebuie să depună mai mult efort pentru a menţine adecvat nivelul seric (în sânge) al oxigenului. Încă în era preantibiotică, pneumonia se considera „căpitanul” cauzelor de deces printre bărbaţi. Cu toate progresele înregistrate în asistenţa medicală, elaborarea unor noi metode de diagnosticare şi implementarea antibioticelor noi cu o eficienţă sporită, pneumoniile constituie şi în prezent o sursă majoră de morbiditate şi mortalitate.
În Republica Moldova, pe parcursul ultimilor ani, indicele morbidităţii variază între 4-6 cazuri la 1000 de locuitori. Pneumoniile sunt o cauză importantă de mortalitate. În lume, pneumoniile se situează pe locul şase printre cauzele generale de mortalitate, iar în ţările în curs de dezvoltare pneumonia este principala (sau a doua, după bolile diareice) cauză de deces. Cel mai mic indice al letalităţii (1-3%) este observat la persoanele tinere sau de vârstă medie, fără boli asociate. Foarte ridicată este letalitatea prin pneumonii la persoanele în vârstă, constituind 20-40 la sută. La pacienţii cu pneumonii severe, care necesită spitalizare în secţia de terapie intensivă, indicele letalităţii poate atinge 50 la sută. În pofida descoperirii şi implementării antibioticelor noi, pe parcursul ultimelor decenii indicii mortalităţii, practic, nu se micşorează.
- Dintre toate pneumoniile cea mai mare parte o constituie pneumoniile comunitare, adică cele contractate în afara spitalului. Pneumoniile contractate în spital (după cel puţin 48 ore de la spitalizare) sunt numite nosocomiale.
Viruşii, precum şi bacteriile care cauzează pneumonia sunt contagioşi şi se găsesc, de regulă, în fluidele din gură şi din nasul unei persoane infectate. Boala poate fi răspândită cel mai frecvent prin tuse şi strănut. Căile respiratorii şi alveolele sunt expuse zilnic la 10 000 litri de aer care conţine praf, substanţe chimice şi microorganisme. Însă un şir de mecanisme de apărare mecanice (traiectul nazal tortuos, perii nazali, strănutul şi tusea, epiteliul ciliat din căile respiratorii superioare), imunitatea celulară şi umorală asigură epurarea căilor respiratorii.
Sunt cunoscuţi un şir de factori care favorizează contractarea pneumoniilor: fumatul, consumul excesiv de alcool, frigul (suprarăceala), poluarea atmosferică, virozele respiratorii, comorbidităţile cum ar fi: bolile pulmonare cronice, bolile renale cronice, bolile hepatice cronice, insuficienţa cardiacă, diabetul zaharat, tumorile şi stările de imunitate compromisă. Persoanele care prezintă aceşti factori de risc sunt mai vulnerabile la apariţia pneumoniei.
- Tabloul clinic al bolii este foarte variat, în funcţie de factorul etiologic, vârsta pacientului şi bolile asociate, reactivitatea (felul cum reacţionează) organismului gazdă. Pacienţii cu pneumonii mai frecvent prezintă debut recent cu febră, tuse, expectoraţii (eliminare de mucus (spută) provenit din plămâni), durere toracică în timpul respiraţiei, dispnee, simptome de impregnare infecţioasă – slăbiciune generală, transpiraţii, scăderea poftei de mâncare, greţuri, cefalee, mialgii (dureri musculare). Diagnosticul de pneumonie se confirmă prin examenul radiologic al cutiei toracice prin prezenţa unei opacităţi în locul de infectare al ţesutului pulmonar.
Prin urmare, atunci când apar simptome sugestive de pneumonie pacientul trebuie să se adreseze la medicul de familie, care îi va indica un examen radiologic al cutiei toracice. De asemenea, medicul va evalua severitatea pneumoniei şi necesitatea spitalizării.
- În toate cazurile, pneumonia necesită tratament antibacterial. Regimul antibacterian este decis de medic.
Unii pacienţi şi, în special, persoanele tinere (sub 60 de ani), fără boli asociate, cu pneumonii uşoare pot fi trataţi la domiciliu cu forme perorale de antibiotice (cu pastile). Ceilalţi pacienţi vor fi spitalizaţi. La majoritatea bolnavilor, în ziua a 3-a - a 5-a de la iniţierea tratamentului adecvat se normalizează temperatura corporală şi regresează manifestările clinice ale bolii. Radiografia pulmonară devine normală mai târziu – de regulă, în primele 2-3 săptămâni.
După urmarea antibioticului, de obicei după 12-14 zile de la iniţierea tratamentului, este recomandat controlul radiologic repetat pentru documentarea tratamentului reuşit al pneumoniei. Astfel vor fi excluse şi alte boli, care se manifestă clinic şi radiologic asemănător cu pneumonia, dar nu răspund la tratamentul antibacterian – tuberculoza pulmonară, tumorile pulmonare.
- Persoanele care fumează, trebuie să abandoneze fumatul. Fumatul este un factor de risc pentru pneumonie.
Totodată, trebuie evitat contactul cu persoanele cu infecţii respiratorii superioare, cum ar fi gripa şi guturaiul. Pneumonia se poate dezvolta după aceste tipuri de infecţii. Un şir de pneumonii, cum ar fi cele prin virusul gripei, precum şi cele postvirale (pneumonii bacteriene care survin după suportarea gripei), pot fi prevenite prin vaccinarea antigripală anuală. În ţări dezvoltate se practică şi vaccinarea antipneumococică (contra bacteriei Streptococcus pneumoniae – cauza bacteriană cea mai frecventă a pneumoniei comunitare) anuală. Imunizarea anuală este recomandată în special persoanelor cu factori de risc pentru contractarea pneumoniei şi dezvoltarea pneumoniei severe.
doctorii iau mita, sunt niste hoti, lasa oamenii sa moara daca nu le dau bani. Autorul este si el doctor si s/ar putea ca cu timpul sa devina la fel cu cei despre care scrie. pacientii sunt niste personaje mult mai simpatice.
bai auto da tu dzisi adevar, multi doctori eu mita si blea daca nu le dai poti sa mori la usa lui. da davai sa ne uitam si la altseva. uiti un doctor are femeie, care trebuie hranita, mai are si vreo doi kopkii mucosi si kakasiosi care trebui hraniti si imbracati, tu decat sa freshi pe Eugen Gavriliuc, care poate ii mujic, da poate nu, mai ghini dzi cum ii corect ca un doftor sa aiba un salariu de 1000 de lei. da iaca tu gandestiti ai putea tu sa-ti hranesti curu tau, sa imbrasi doi kopkii si poate sa hranersti femeia cu 1000 de lei. si te-am gruzit, apu iaca pune tartacutsa la gandit si vez sini ii aisi di jina. bai janea gavriliuc mai scrie si sheva di ghin , ca numa dispri boale scrii
apropos, domnule Gavriliuc, v-as sugera sa faceti nishte investigatii ca sa vedem si noi cu cat se pricopseshte un doftor la noi in tara peste salariu de 1000 de lei, asha din curiozitate. Eu de exemplu cand merg la doctor le dau cate ceva, atat cat pot sa-mi permit si sincer sunt multumit ca accepta, ca eu shtiu ca serviciul care mil acorda costa mai mult de cat platesc cacashioshii ashtea de comunishiti. Deci problema e mai complexa, eu zic ca merita toata atentia...
Dnule Doctor! sa stiti ca in mod colectiv citim regulat toate articolele medicale din Flux. informatia veridica e binevenita oricind!
Bai cacaciosilor, omul scrie desprecum sa prevenim bolile da voi vorbiti despre cu totul altceva !!! Aberant
puneti bumbac in cap,cei care sar repede cu numaratul salariului la medici,aici vi se spune gratis cum sa va protejati de boli,nu sa cereti socoteala cam cum se intretin medicii cu 1000 de lei,cum iti lucreaza capu asa si te intretii,nu-i asa?Mai bine aveti grija de sanatate,sa nu va imbolnaviti sau...mergeti si faceti studii medicale si ta-a-re o sa va mai imbogatiti...Sau vreti voi sa traiti si mult si bine,cum cinta Pavel Stratan.