Aşa şi în cazul doamnei Merkel, a venit, a urat ceva de bine Republicii Moldova, a mâncat, a băut, şi-a luat colacii (cele 460 de sticle cu vin de colecţie au rămas la Cricova, dar tot ale ei sunt) şi a plecat. Dar noi aşa şi am rămas cu probleme cotidiene şi cu datorii. Să înţeleg că tradiţia rămâne tradiţie sub orice formă şi în orice condiţie. Acum demnitarii noştri au temei de chefuit o săptămână, fiindcă au făcut o „nuntă” frumoasă şi făloasă, iar mass-media au şi ele temei pentru discuţii încă pentru o lună întreagă. Ce a făcut, cum a mers, în ce a fost îmbrăcată, cum a zâmbit, cum s-a aşezat, la cine s-a uitat etc. Iată ce-i va preocupa pe jurnaliştii şi analiştii politici din Republica Moldova. De fapt, în tot acest răstimp, în ţara noastră se vor acumula o sumedenie de probleme care aşteaptă reacţia presei şi să fie soluţionate de către putere.

Vine unu septembrie. Cine îşi face întrebare dacă profesorii şi-au ridicat banii. Face acest lucru presa, face acest lucru puterea? I-a întrebat cineva pe părinţi cu ce îşi vor îmbrăca copiii pentru primul sunet? Au oare toţi copiii rechizite şcolare şi manuale? Sunt oare toate şcolile şi instituţiile preşcolare gata să-şi deschidă uşile de unu septembrie? O problemă destul de serioasă, dar noi ne îmbătăm cu apă rece şi ni se pare că totul va fi bine dacă cumva mâine va mai poposi pe la noi un lider politic european.

Nimeni nu se interesează de soarta concetăţeanului nostru arestat în Ucraina care este învinuit de spionaj în favoarea Republicii Moldova. E aşa sau nu e aşa - nimeni nu ştie. Tot aşa cum nimeni nu este deranjat de faptul că acestui jurnalist, Simion Niculin, i se încriminează o infracţiune penală care îl poate condamna la 15 ani de închisoare. Ce face Ministerul Afacerilor Interne? Bate apa în piuă şi pasul pe loc cu liberalizarea regimului de vize? Organizează vizite? Face valuri în cadă cu integrarea europeană? Iată un caz concret în care este obligat să se implice, fiindcă este pusă în pericol viaţa şi libertatea cetăţeanului nostru.

Probleme de genul dat sunt o sumedenie. Ele trebuie şi pot fi soluţionate, numai că este nevoie de un pic de dorinţă şi insistenţă din partea statului. La ultimul meu articol am avut un comentariu, mai degrabă o critică, în care mi se aduceau învinuiri precum că nu văd altceva decât ceea ce e rău în Republica Moldova. Numai critică, critică şi iar critică. Răspund: lauda o aduce mass-media afiliate şi subordonate puterii. Dacă te uiţi la posturile de televiziune nu vezi nimic în afară de laudă şi ode aduse celor cărora le aparţin şi o critică ascunsă faţă de oponenţii politici dacă sunt din Alianţă. Opoziţia nici nu e criticată, fiindcă şi critica este un fel de reclamă electorală, dar guvernanţii de asta nu au nevoie.

La momentul dat este necesar, cum se zice la moldoveni, de suflecat mânecile şi de apucat de treabă. Dar cel mai bine e un duş cu apă de izvor ca să le treacă somnul, amorţirea şi dorinţa de a cădea în hibernare. Şi să se apuce de rezolvarea problemelor. Căci, probleme avem multe, dar timp pentru soluţionarea lor – puţin.

Veaceslav BURLACU
Sursa: vox.publika.md