Dincolo de măsurile trasate şi indicaţiile date, premierul a avut şi bănuiala că miniştrii ar trage cu ochiul, mai mult decât ar fi cazul, la Fondul de Rezervă al Guvernului, suspectându-i pe aceştia de gânduri ascunse în legătură cu respectivul fond. „Toţi miniştrii vă gândiţi numai la Fondul de Rezervă”, i-a admonestat acesta. Ba mai mult, Filat nu exclude că chiar se exagerează în privinţa sumelor necesare pentru lichidarea pagubelor provocate de secetă şi de ploile puternice din ultima perioadă. Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a estimat că au fost provocate pagube în valoare de aproximativ 900 de milioane de lei.

Despre ce vorbeşte Vasile Bumacov?

Primul ministru nu pare să fie de acord cu această evaluare. „Eu nu ştiu despre ce vorbeşte domnul Bumacov. El urmează să prezinte cifre probate, fără evaluări generale”, a punctat Vladimir Filat în faţa presei. El a mai declarat că o parte din cheltuieli trebuie să şi le asume agricultorii înşişi, precizând că pagubele nu vor fi acoperite integral de la bugetul de stat sau de partenerii străini: „Cifra enunţată nu presupune obligatoriu finanţare de la bugetul de stat sau de la partenerii de dezvoltare. Sunt anumite pierderi pe care trebuie să şi le asume agricultorii”.

De asemenea, premierul este îngrijorat de faptul că cineva ar putea încerca să se căpătuiască, sub pretextul pagubelor provocate de condiţiile meteo defavorabile. „Trebuie să avem o evaluare detaliată şi obiectivă, astfel încât să fie despăgubiţi cei care într-adevăr au suportat prejudicii. În acest sens vor fi făcute verificări stricte”, le-a transmis premierul miniştrilor.

Chiar dacă Filat nu a exclus în totalitate posibilitatea de a se recurge la Fondul de Rezervă, cu siguranţă, el nu este dispus să dezlege prea tare gura sacului. Şi asta pentru că, tradiţional, mijloacele financiare aflate la discreţia Guvernului sunt cheltuite preponderent în alte scopuri decât gestionarea unor situaţii excepţionale sau de urgenţă. Cu mai multă dare de mână, bani sunt alocaţi pentru diverse recepţii, călătorii ale demnitarilor, dar şi pentru show-uri cu tentă naţională, care aduc nenumărate beneficii de imagine.

Doar 13 la sută din banii fondului au fost cheltuiţi pentru situaţii cu adevărat excepţionale

Într-un recent studiu realizat de directorul executiv „Expert Grup” Valeriu Prohniţchi, este analizeazat modul defectuos, netransparent în care sunt cheltuite mijloacele fondului, cu indicarea direcţiilor prioritare în care au fost direcţionate acestea. Astfel, potrivit expertului, în perioada 2010-2012, cataclismele naturale şi situaţiile excepţionale nu au fost nici pe departe prioritare în ceea ce priveşte alocările din Fondul de Rezervă. „Pentru finanţarea cheltuielilor legate de înlăturarea consecinţelor unor asemenea situaţii cu adevărat excepţionale, din Fondul de Rezervă au fost cheltuiţi circa 12 milioane de lei (aproximativ 13% din Fond), o sumă derizorie în comparaţie cu amploarea pagubelor suferite de cetăţeni”, arată expertul. Acesta mai precizează că suma este derizorie şi în comparaţie cu cheltuielile efectuate pentru activităţi perfect previzibile care, în mod normal, trebuiau finanţate din bugetele autorităţilor respective, nu din Fondul de Rezervă.

În comparaţie cu această sumă de 12 milioane de lei, pentru deplasări peste hotare, organizări de expoziţii, recepţii şi alte acţiuni au fost cheltuiţi peste 23 de milioane de lei, adică dublu faţă de mijloacele alocate în cazul unor situaţii de urgenţă în care au avut de suferit cetăţenii ţării. Guvernanţii au preferat să ne dea circ, în loc de pâine. Dar şi să aibă grijă (exagerată) de propriul confort.

Valeriu Prohniţchi mai precizează că reglementările inadecvate creează premisele pentru luarea unor decizii arbitrare în cheltuirea banilor publici. „Şi nu este vorba de sume neglijabile: în cinci ani, 2007-2011, prin Fondul de Rezervă au fost cheltuiţi circa 230 de milioane de lei”, se arată în studiu.

Când este vorba de alocarea mijloacelor financiare din Fondul de Rezervă, guvernarea preferă „confidenţialitatea”, chiar dacă, până la venirea la putere, actualii potentaţi ai zilei, promiteau transparenţă deplină în cheltuirea banului public, iar în prima perioadă de guvernare chiar au desecretizat mai multe documente emise de fosta guvernare, inclusiv în ceea ce ţinea de gestionarea Fondului de Rezervă. Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât situaţia economică este în continuă degradare, iar majoritatea populaţiei trăieşte sub limita sărăciei.

Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, principalul beneficiar al Fondului

Potrivit „Expert Grup”, din cele 51,25 de milioane de lei cheltuiţi în 2011, 18,13 milioane au fost trecute la capitolul „confidenţial”. „O singură instituţie – Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat – a beneficiat de peste 31% din totalul alocaţiilor din Fondul de Rezervă în 2011”, se mai arată în studiu.

Mai mult decât atât, anul trecut în presă s-a scris despre faptul că numai în primele cinci luni ale lui 2011, peste 80 la sută din cele aproximativ 18 milioane de lei cheltuiţi din Fondul de Rezervă au fost alocaţi, „confidenţial”, serviciului responsabil cu paza înalţilor demnitari de stat. Peste 5 milioane au costat 8 automobile marca Wolkswagen Touareg, procurate de serviciul respectiv cu ocazia vizitei întreprinse în ţara noastră de vicepreşedintele american Joe Biden, pentru asigurarea măsurilor necesare de securitate. Directorul Serviciului de Pază şi Protecţie de Stat, Igor Bodorin, afirma atunci că uzina din Germania i-a făcut instituţiei pe care o conduce un discount semnificativ. Restul banilor, în jur de 10 milioane de lei, potrivit lui Bodorin, au fost cheltuiţi pentru achiziţionarea unor echipamente despre care, conform legislaţiei, nu ar avea voie să dea detalii.

În acest context, par explicabile şi îngrijorările premierului în legătură cu cheltuirea „în exces” a mijloacelor Fondului pentru chestiuni nesemnificative, cum ar fi lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale. În toamnă, după cum ne-a anunţat Vladimir Filat, va trebui să primim vizita unui alt înalt oficial occidental. Venirea cancelarului german Angela Merkel în ţara noastră va impune, cu siguranţă, măsuri suplimentare de securitate care costă. Prin urmare, banii din Fondul de Rezervă trebuie drămăluiţi cu multă grijă, pentru că, afirma şi Igor Bodorin, „totul depinde de cerinţele pe care le va înainta grupul premergător de specialişti în securitate din Germania care va veni în Moldova cu aproximativ 10 zile înainte de vizita Angelei Merkel”.

Însă vizite de asemenea rang nu se întâmplă în toată ziua. Iar faptul că SPPS-ul beneficiază de cei mai mulţi bani din Fondul de Rezervă este o dovadă elocventă că cea mai mare grijă guvernanţii şi-o poară sieşi: să fie păziţi bine, astfel încât nici un fir de păr să nu le cadă de pe augustele capete, să circule cu maşini confortabile, ca să nu-şi deranjeze digestia pe la hopuri, într-un cuvânt, să le fie domnia cât mai plăcută cu putinţă.

Până la urmă, pentru toate cheltuielile se găseşte o explicaţie. Chiar dacă, potrivit „Expert Grup”, din Fondul de Rezervă, de cele mi multe ori, sunt finanţate activităţi „cu caracter perfect previzibil, care nu pot fi catalogate ca fiind „sarcini noi intervenite pe parcursul anului” şi care, în mod normal, trebuiau finanţate din bugetele autorităţilor responsabile de organizarea şi derularea acestor activităţi”, premierul Filat este de altă părere. Întrebat de ziarişti, acesta a opinat că „Fondul de Rezervă are şi această destinaţie - deplasări neprevăzute. Dar şi situaţii excepţionale. Nu poţi să prevezi totul la început de an.” Dar poate că demnitarii noştri călătoresc prea mult, dacă nu le ajung banii prevăzuţi iniţial în aceste scopuri de la buget?

O altă situaţie „neprevăzută” a intervenit chiar zilele acestea: preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, urmează să primească aproximativ o jumătate de milion de lei din partea statului, în calitate de indemnizaţie unică de concediere a sa din funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit proiectului de lege aprobat de Executiv, Ministerul Finanţelor va aloca 400,4 mii de lei, din Fondul de Rezervă al Guvernului, Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedintele nu a protestat şi nu a zis că ar fi prea mult.

În cele ce urmează, vă propunem să vedeţi şi dumneavoastră raportul integral al Ministerului de Finanţe cu privire la modul în care au fost gestionaţi banii Fondului în primele şase luni ale anului 2012, din care ne putem da seama că cele mai „neprevăzute” situaţii cu care se confruntă Republica Moldova sunt deplasările peste hotare ale demnitarilor. Nu înainte însă de a-l mai cita o dată pe Valeriu Prohniţchi: „Sunt necesare intervenţii legislative şi regulatorii urgente pentru a aduce mai multă ordine în practicile de utilizare a Fondului de Rezervă. Altfel, riscăm să ajungem în situaţia în care Fondul de Rezervă se va transforma din instrument pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă în unul foarte comod pentru atingerea unor scopuri politice, nu contează că vor veni acestea din „dreapta” sau din „stânga” spectrului politic”. Apreciere cu care nu putem să nu fim de acord.

INFORMAŢIE PRIVIND UTILIZAREA MIJLOACELOR FONDULUI DE REZERVĂ AL GUVERNULUI PE ANUL 2012 (în perioada ianuarie-iunie)