Încercările de copiere, de mituire şi de cumpărare a notelor la examenele de BAC nu sunt o noutate pentru Republica Moldova. Doar că, de la an la an, sunt tot mai subtile metodele, mai mari sumele şi mai accentuată incapacitatea autorităţilor de a diminua proporţiile fenomenului. Despre eradicarea acestuia, nici vorbă. Ministerul de resort pare să fie depăşit de situaţie, chiar dacă înainte de începerea examenelor anunţa că au fost luate toate măsurile „menite să descurajeze încercările de corupere a examenelor prin dare şi luare de mită” şi a apelat la conştiinţa şi spiritul civic al elevilor şi profesorilor.

Cu CCCEC-ul, la BAC

Centrul Anticorupţie a informat, după examenul la limbi străine, că au reţinut 30 de persoane care transmiteau, prin intermediul reţelelor de socializare, răspunsurile la subiectele incluse în test. Colaboratorii Centrului au declarat că profesorii înşişi le-au permis elevilor să utilizeze telefoanele mobile. Astfel, la centrul de BAC din Nisporeni au fost depistate 60 de telefoane mobile, tot 60 de telefoane au fost descoperite şi la Făleşti, 113 – la o instituţie de învăţământ din Chişinău, mai multe fiind aruncate pe geam, potrivit şefului Direcţiei generale Urmărire Penală a CCCEC, Bogdan Zumbreanu. La Comrat, profesori, studenţi şi rude ale absolvenţilor le transmiteau acestora răspunsurile la teste din încăperi alăturate. Totodată, Zumbreanu a recunoscut că nu există probe care ar confirma că au fost solicitaţi sau daţi bani pentru respectivele servicii.

Amintim că după primul examen de bacalaureat, la limba şi literatura română, ofiţerii Centrului au reţinut 14 persoane, între care 10 profesori şi directorul unui liceu din Chişinău, suspectaţi că ar fi transmis candidaţilor răspunsurile la test. Reprezentanţii CCCEC au afirmat că fiecare elev ar fi plătit pentru aceasta câte 2200 de lei. Potrivit ministerului de resort, aproximativ 100 de elevi care au fost prinşi copiind au fost eliminaţi de la examene, urmând să le susţină abia la anul viitor. Ce-i drept, mai târziu s-a spus că aceştia ar putea fi iertaţi, la solicitarea Centrului Anticorupţie.

Intimidare sau luptă cu corupţia?

Pe de altă parte, colaboratorii CCCEC au fost acuzaţi de către elevi, părinţi şi cadre didactice de comiterea mai multor ilegalităţi şi abuzuri, între care chiar şi percheziţii corporale, intervenţii în timpul examenelor şi altele. Pe reţelele de socializare şi pe bloguri au fost postate mai multe dezvăluiri privind modul de operare a colaboratorilor CCCEC.

„Azi am avut ” fericita ocazie” să văd elevii cum leşinau când ieşeau de la examene sau plângând din cauza percheziţiilor a celor de la Anticorupţie.

Din câte cunosc, cei de la CCCEC sunt responsabili de cazurile de corupere, şi nu de percheziţii în rândul elevilor.

La Liceul “Tudor Vladimirescu“ din Chişinău, sectorul Botanica, ofiţerii de la CCCEC au făcut ce au vrut: Au verificat maculatoarele elevilor. I-au pus pe unii absolvenţi să scrie pe maculator de câteva ori, pentru a verifica scrisul acestora (pentru că li se părea lor că nu coincide, deşi copilul era stângaci şi mereu diferă un pic scrisul. Sunt şi eu stângace şi pot confirma acest fapt). Au umblat printre bănci (lucru interzis). Venind din spate, au pus mâinile pe umerii elevilor, doar pentru a-i speria. I-au pus pe absolvenţi să se ridice în picioare şi să-şi spună numele”, scrie pe blogul său o persoană care afirmă că a fost martor la aceste ilegalităţi.

Cu aparatul, prin locuri „intime de tot”

Şeful Direcţiei Urmărire Penală respinge învinuirile şi afirmă că descinderile au avut loc doar după finalizarea examenelor de bacalaureat. “Ofiţerii Centrului nu au percheziţionat elevii. Ascunderea telefoanelor mobile prin cele mai intime locuri este vizibilă, deoarece este cald afară”, a declarat Bogdan Zumbreanu.

Ofiţerii CCCEC sunt apăraţi şi de ministrul Educaţiei, care afirmă că atunci când sunt prinşi, oamenii devin inventivi. „S-au utilizat nişte aparate speciale care de la distanţă au permis să constate că elevii aveau asupra lor telefoane mobile şi aceste telefoane erau ascunse în locuri intime de tot. S-a vorbit despre aceste locuri. Totodată, nu s-au atins de aceşti copii”. Ministrul nu precizează însă cum au ajuns colaboratorii CCCEC în aceste locuri „intime de tot”, cu ce „aparate” şi dacă a văzut chiar el respectivele „aparate”.

Au zburat capete şi vor mai zbura

Potrivit unor comunicate remise de Ministerul Educaţiei, în cadrul unei şedinţe cu responsabilii de organizarea şi desfăşurarea sesiunii de examene 2012, a fost luată decizia de a demite din funcţii preşedinţii Centrelor de Bacalaureat de la liceele „Vasile Lupu”, municipiul Chişinău, „Traian”, municipiul Chişinău, „Pan Halippa”, Edineţ, dar şi preşedintele Comisiei Raionale de Examene Sângerei.

După examenul la limbi străine, au fost demişi alţi 5 preşedinţi ai Centrelor de Bacalaureat, de la liceele “Aleksandr Puşkin” din oraşul Soroca, “Ana Munteanu” din Ialoveni, „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Olăneşti, Ştefan-Vodă, “Mircea Eliade” din Nisporeni. Preşedintelui Centrului de la Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” din Făleşti, în afara faptului că a fost demis, i s-a mai aplicat şi o mustrare. Preşedintele Centrului de BAC de la Liceul Teoretic „Vasile Vasilache” din capitală a primit doar o mustrare, iar cel de la Liceul Sportiv nr.2 – o mustrare aspră.

Ministerul Educaţiei promite că vor urma şi alte sancţiuni. Mai mult, colaboratorii ministerului şi ai Agenţiei de Evaluare şi Examinare au colectat de pe forumuri, site-uri de socializare, bloguri exemple de răspunsuri la testele de bacalaureat, care vizau producerea de texte proprii - eseuri, comentarii, formularea de argumente etc. „Aceste „mostre” vor fi remise preşedinţilor Comisiilor Republicane de Evaluare a lucrărilor de bacalaureat, conform deciziei Comisiei Naţionale de Examene, cu scopul de a identifica toate lucrările cu acelaşi conţinut. În cazul în care comisiile vor stabili lucrări identice, în aspect de conţinut al răspunsurilor, acestea vor fi excluse din procedura de evaluare, iar candidaţii vor avea dreptul de a susţine examenul respectiv abia în sesiunea 2013”, se menţionează într-un comunicat al ministerului.

Jos ministrul sau jos CCCEC

În aceste condiţii, bacalaureatul nu putea să nu fie politizat. Astfel, mai multe partide şi politicieni au făcut zilele acestea declaraţii în care au semnalat încălcările grave de la examenele de bacalaureat şi au dezaprobat metodele utilizate „de ministerul lui Şleahtiţkii”, aşa cum se spune în comunicatul Partidului Socialiştilor, de exemplu. Socialiştii afirmă că plângerile le-au parvenit de la părinţii elevilor absolvenţi, care „insistă asupra necesităţii demiterii ministrului Educaţiei”. Aceştia au chemat deputaţii din Parlament să semneze moţiunea lansată de PSRM ce prevede demisia ministrului Educaţiei.

Deputatul Mihai Ghimpu, preşedintele PL, a condamnat şi el acţiunile Centrului Anticorupţie desfăşurate în cadrul sesiunii de bacalaureat, considerându-le drept inadecvate şi ofensatoare. “Să nu uităm de faptul că o bună parte dintre liceenii care susţin bacalaureatul sunt încă minori şi să dai buzna peste ei, în stilul filmelor de acţiune, este cel puţin neprofesionist, ba chiar şi imoral. Sunt metode prevăzute de legislaţie în lupta împotriva corupţiei”, a menţionat Mihai Ghimpu. Liberalul i-a solicitat Procuraturii să se autosesizeze şi să iniţieze o anchetă.

Pe de altă parte, preşedintele Partidului Acţiunea Democratică, Mihai Godea, consideră că ofiţerii CCCEC au răspuns la comandă politică, iar acţiunile lor sunt îndreptate împotriva ministrului Şleahtiţchi şi urmăresc demiterea acestuia. Comanda ar veni chiar dinspre premierul Filat.

Corupţia omoară Educaţia, o campanie eşuată?

Să fie oare atât de perfizi cei de la CCCEC, cu care ministerul a încheiat „un acord de colaborare”, încât să acţioneze împotriva propriilor parteneri? Ministrul Educaţiei afirma cu puţin timp în urmă că vrea cu orice preţ să stârpească corupţia din învăţământ, iniţiind în acest sens campania „CORUPŢIA OMOARĂ EDUCAŢIA!” precizând că nu este o campanie „de extracţie populistă sau artistică”. În cadrul unui briefing, Mihai Şleahtiţchi declara: „În acest an, am încheiat un acord de colaborare mai strâns între Ministerul Educaţiei şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Urmărim împreună scopul lichidării obiceiului de a copia. Dorim ca pedagogii să educe elevii, să nu fie pioni în schemele de copiere”.

Întrebarea este, cui îi aparţine iniţiativa acestui „acord de colaborare” şi cât de mult şi l-au dorit cei de la minister. Pentru că se creează într-adevăr impresia că actuala sesiune este mai mult în gestiunea Centrului, ministerului de resort fiindu-i rezervat un rol secund, de constatare a faptelor şi împărţire a sancţiunilor. Este oare posibil ca întreaga acţiune de luptă cu „marea corupţie” din învăţământ să fi fost pornită cu anumite scopuri sau, mai degrabă, este o încercare de a demonstra (inclusiv de ochii partenerilor externi) că la noi, corupţia este combătută eficient şi pe toate căile.

Cu o anumită perioadă în urmă, şi ministrul Mihai Şleahtiţchi, dar şi directorul Agenţiei Evaluare şi Examinare, Adrian Ghicov, au trecut prin episoade mai puţin plăcute, când au avut de-a face cu respectiva structură de combatere a corupţiei. Şleahtiţchi, pe atunci decan al Facultăţii de Sociologie a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, a fost învinuit de luare de mită în martie 2004. De menţionat că şef la CCCEC era nimeni altul decât actualul ministru de Interne, Alexei Roibu. Ministrul Şleahtiţchi a declarat că flagrantul a fost o înscenare a guvernării comuniste.

În 2009, Ghicov, împreună cu alte persoane, a fost acuzat de constituirea unui grup infracţional care ar fi estorcat mijloace băneşti în schimbul majorării notelor la examenele de bacalaureat şi la verificarea contestaţiilor. Pe parcursul anchetei, 3 persoane şi-au recunoscut vina. Ulterior, instanţa l-a achitat pe Adrian Ghicov, care a şi fost restabilit în funcţia de director al Agenţiei. Şi el a declarat că a fost victima unui complot al guvernării comuniste.

Poate şi din aceste motive, factorii de decizie de la minister au fost atât de cooperanţi şi i-au lăsat pe cei de la CCCEC să preia iniţiativa? După asemenea experienţe, cine ar mai avea chef să se pună în poară cu respectiva instituţie şi să nu încheie un acord „de colaborare”?

Criza sistemului educaţional generează corupţie

Dincolo de aceste constatări, ceea ce se întâmplă în ultimii ani în sistemul educaţional ar trebui să îngrijoreze serios autorităţile şi, totodată, să-i determine pe mai-marii zilei să întreprindă măsuri eficiente, mult mai complexe decât simpla combatere a „obiceiului de a copia”. Cu siguranţă, este important să se vadă de ce s-a ajuns la această situaţie, de ce elevii se bazează mai mult pe copiere, decât pe propriile cunoştinţe.

Degradarea sistemului educaţional este tot mai profundă. Şcolile din ţară duc o lipsă cronică de cadre didactice, iar salariile mizere pe care le primesc acestea nu pot contribui la remedierea situaţiei. Aproape un sfert dintre pedagogi au atins vârsta pensionării, unii fiind rechemaţi în şcoli după ani în care nu au mai profesat. Profesori valoroşi îngrijesc de ani buni bătrânii de prin Italia şi de pe aiurea, pentru că nu au altă posibilitate de a-şi întreţine familiile.

Pentru anul viitor de studii, ministerul de resort a anunţat că necesarul de cadre este de 733 de specialişti. Asta în cazul în care, până în septembrie, alţi pedagogi nu vor părăsi şcolile, sătui să trăiască doar din promisiuni. Mai ales că, în viitorul apropiat, cadrele din învăţământ nu au de ce să se aştepte la ameliorarea situaţiei lor financiare. Ministerul de Finanţe a venit recent cu un şir de modificări legislative care prevăd, între altele, şi amânarea, până în 2015, a majorărilor salariale de care urmau să beneficieze şi lucrătorii din învăţământ, începând cu septembrie 2012.

Şi dacă tot marea corupţie este în şcoli, de ce preşedintele ţării nu propune să le fie majorate şi cadrelor didactice salariile, în vederea combaterii acestui flagel. De ce Nicolae Timofti vrea să „pedepsească” doar judecătorii corupţi cu salarii mai mari?

Singura grijă a guvernării în ultima perioadă a fost doar lichidarea a cât mai multe instituţii de învăţământ, pentru a le raporta finanţatorilor externi despre reducerea cheltuielilor bugetare. Până în anul 2013, în cadrul aşa-zisului proces de optimizare, urmează să dispară peste 300 de şcoli din întreaga ţară. Oare îşi închipuie cineva că miile de copii care vor fi plimbaţi zilnic, zeci de kilometri, pe drumuri desfundate de ţară, vor învăţa după asta cu mai multă tragere de inimă? Lucrul acesta interesează însă mai puţin.

De ce preocuparea pentru note mari a devenit dominantă, şi nu preocuparea pentru acumularea cunoştinţelor? De ce sunt atât de inventivi absolvenţii în găsirea a noi şi noi metode de copiere? De ce sunt dispuşi părinţii să arunce bani grei pentru o notă bună la BAC? De ce, cu toate riscurile, nici elevii, nici profesorii nu renunţă la încercările de fraudare a examenelor? Pentru că aşa s-au obişnuit, pentru că nu are rost să încerci să schimbi ceva, pentru că toţi dau şi iau? Dar şi pentru că miza este foarte mare, din moment ce doar notele respective contează la admiterea de la facultăţi. De aici şi interesul extrem de mare pentru cumpărarea/vinderea acestora. Pentru că nu cunoştinţele contează atunci când vrei să ajungi la facultate, să apuci un loc la Drept, Economie sau la altă facultate de mare prestigiu şi să ajungi apoi „specialişti” cu acte în regulă, fie şi cu note cumpărate. Pentru că nu este o problemă să-ţi cumperi după asta şi o slujbă. Chiar dacă ministrul Şleahtiţchi îi avertiza pe aceştia că vor ajunge şomeri.