Trei deputaţi PCRM au anunţat, la începutul şedinţei de joi, 7 iunie, a Legislativului, că părăsesc Partidul Comuniştilor. Este vorba de parlamentarii Vadim Mişin, Tatiana Botnariuc şi Oleg Babenco. Anunţul a fost făcut de la tribuna Parlamentului de către deputatul Vadim Mişin. Totodată, parlamentarul a anunţat că ei vor continua să activeze în Parlament ca deputaţi neafiliaţi.

Interviu cu Vlad SOCOR

- De ce nu vin deputaţii comunişti în Parlament? Cine îi sfătuieşte şi până unde vor merge ei cu această lipsă de la şedinţele în plen ale Parlamentului?

Plecarea din PCRM a grupului Mişin, compus din trei deputaţi, deocamdată, constituie, fără îndoială evenimentul cel mai important, după alegerea preşedintelui Timofti. Mişin a fost unul dintre seniorii comuniştilor, un adevărat pilon al partidului, personalitate cu mare autoritate în rândurile electoratului de stânga, în special, în mediul minorităţilor naţionale.

Părăsirea fracţiunii PCRM de către alţi trei deputaţi comunişti – Vadim Mişin, Oleg Babenco şi Tatiana Botnariuc – a reactivat interesul opiniei publice asupra proceselor politice. Anumite acţiuni, precum şi reacţii din partea unor deputaţi comunişti erau aşteptate după Congresul PCRM din 9 iunie curent, dar acestea au apărut chiar în ajunul întrunirii. Plecarea celor trei deputaţi face parte din şirul de plecări cu care, de altfel, s-a obişnuit Partidul Comuniştilor, încă din 2009, din anul când a pierdut puterea. Nu doar plecarea celor trei deputaţi este importantă; mult mai importante sunt efectele ulterioare asupra situaţiei din PCRM, asupra situaţiei din Parlament, dar şi mişcările pe eşichierul politic de stânga.

Acum un an, Marian Lupu, pe atunci preşedinte interimar, a semnat un decret de constituire a Consiliului naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept, care ar fi trebuit să impulsioneze reformele din sistemul justiţiei. Acum putem constata că a fost confirmat, o dată în plus, adevărul că atunci când vrei să îngropi o reformă, mai faci o comisie sau un consiliu. Pentru că reforma justiţiei, pe care au luat-o în mâinile lor Lupu şi Plahotniuc, a rămas tot acolo unde era şi un an în urmă.

Şeful CCCEC a recunoscut că e omul lui Plahotniuc. Hai nu vă mai revoltaţi… Sigur că n-a spus tipul chiar aşa, dar a recunoscut că de când e şef peste corupţie sau anticorupţie, spuneţi-i cum vreţi, a făcut muncă de partid. Întrebat pentru ce partid a lucrat de când e la CCCEC, Chetraru e recunoscut că pentru PD.

Directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Viorel Chetraru, a dezvăluit pe 6 mai că regretă faptul că a acceptat funcţia pe care o deţine. „Este cea mai mare greşeală pe care am făcut-o. Am acceptat să vin în această funcţie la propunerea unui partid politic. Este cel mai mare regret pe care îl am”, a spus demnitarul în cadrul unei intervenţii la Publika TV.

Politicianul Iurie Roşca şi-a lansat la Comrat, Găgăuzia, cartea „Notele unui optimist creştin”. Evenimentul a avut loc miercuri, 6 iunie, la sediul Muzeului regional din Comrat, la el participând personalităţi notorii din autonomia găgăuză, jurnalişti, scriitori, politicieni şi oameni de afaceri. Lansarea de carte a fost moderată de Boris Novac, activist civic şi lider al ansamblului artistic „Gagauzkie karabeiniki”.

Săptămâna aceasta, preşedintele Nicolae Timofti a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Evenimentul a fost unul aşteptat, fiind prima întrunire a respectivului Consiliu de la instaurarea în funcţie a şefului statului. Se presupunea că vor fi puse în discuţie probleme importante, inclusiv agravarea situaţiei criminogene din ţară. În realitate, singura chestiune „importantă” pusă în discuţie a fost necesitatea majorării salariilor judecătorilor, ca metodă de combatere a corupţiei. Astfel, ne-am amintit de o altă şedinţă, la fel de importantă a CSS, convocată de neuitatul interimar Mihai Ghimpu, la care s-a discutat despre „bariera lui Voronin” de pe strada Ciocârliei.

Interviu cu ex-viceministrul de Interne, Ghenadie Cosovan

- De ce este atât de greu de luptat cu corupţia în Moldova? A fost întotdeauna aşa de greu?

- Fenomenul corupţiei ţine nu numai de conducerea ţării, dar, într-adevăr, şi de cetăţenii simpli. Însă se fac responsabili guvernanţii.

Textul de mai jos a apărut pe pagina electronică a ziarului FLUX la rubrica comentarii, dar şi pe alte portaluri de ştiri de la Chişinău. Autorii nu-şi divulgă identitatea „din motive de securitate personală”, însă menţionează că reprezintă un grup de ofiţeri din cadrul SIS, „care nu sunt indiferenţi de soarta acestei instituţii”. Întrucât multe dintre acuzaţiile care se conţin în acest articol-apel au mai fost vehiculate în presă cu diverse ocazii, am decis să publicăm acest material, considerând că informaţiile care se conţin în el reprezintă un subiect de interes public. Precizăm că, în situaţia în care nu-i cunoaştem pe autorii articolului, suntem deschişi să publicăm şi o eventuală reacţie a conducerii SIS, în cazul în care aceasta va dori să dezmintă acuzaţiile care i se aduc sau, pur şi simplu, să exprime un alt punct de vedere.

Iurie Roşca, ex-vicepremier responsabil de organele de drept, membru al Biroului politic al PPCD: Criminalii nu pot combate criminalitatea

În legătură cu povestea luptei cu criminalitatea, spun următorul lucru – criminalii nu pot combate criminalitatea. Avem la guvernare criminali de stat, care au uzurpat puterea şi care au transformat Republica Moldova într-un stat captiv, prin urmare nu au nici un interes să combată nici crimele cu caracter economic, pe care le comit ei înşişi, şi nici nu sunt interesaţi de instaurarea ordinii publice, deoarece dezordinea publică pe ei nu-i afectează. Ei sunt păziţi de gorilele din jurul lor, se plimbă în maşini blindate, familiile lor sunt asigurate, aşa că pe ei nu-i interesează subiectul.

După ce vinerea trecută i-am făcut reproşuri, nu fără temei, premierului Filat că este preocupat mai mult de drepturile pederaştilor decât de soarta bunilor creştini din această ţară, în special, a celor afectaţi de cancer, iată că exact în aceeaşi zi, şeful Cabinetului de Miniştri a efectuat o vizită la Institutul Oncologic.

La o policlinică de sector am ajuns prima dată în timpul sarcinii. Ce să vă zic: trei zile din cinci lucrătoare trebuia să le omor măcar o dată pe lună pentru diverse teste şi analize, ale căror rezultate nu ajungeau la mine. M-am resemnat şi am investit cuminte timpul meu în sistemul asigurat de sănătate pentru ca medicii din clinica respectivă să poată cu inima împăcată să-şi ridice salariul. Niciodată nu s-a obosit medicul de familie să ridice capul din hârtii pentru a mă privi. De facto, am executat munca de curier în folosul societăţii, pentru că, oricum, examenul medical de-adevăratelea şi analizele le făceam contra plată în altă parte.

Ministerul român al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a aprobat prin ordin de ministru (4334/05.06.2012) cifra de şcolarizare pentru studii universitare de licenţă alocată instituţiilor de învăţământ superior de stat în vederea admiterii la studii în anul universitar 2012-2013 a unor tineri de origine română din Republica Moldova, din alte state învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate.

Rada Supremă de la Kiev (Parlamentul unicameral) a aprobat, marţi, 5 iunie, într-o primă lectură, cu o majoritate de 234 de voturi, proiectul de Lege privind limbile regionale, care va consolida, în mod semnificativ, statutul limbii ruse, vorbită în mare parte a Ucrainei, inclusiv la Kiev. Înscrierea în textul proiectului a limbilor română şi moldovenească separat este un gest neprietenesc la adresa României, a opinat un oficial român.

Economistul George Soros priveşte criza europeană într-o manieră uşor diferită, notează publicaţia Forbes. Miliardarul nu exclude posibilitatea transformării Uniunii Europene într-un imperiu german, dar susţine că nu ar fi cea mai bună soluţie pentru problemele economice cu care se confruntă Europa la momentul acesta, transmite IMOPEDIA.ro

Spania s-a pus de-a curmezişul în relaţia sa cu marii creditori europeni, creând o situaţie care ameninţă zona euro chiar mai mult decât datoriile Greciei. Pe scurt, Spania le spune europenilor: „Umiliţi-ne şi toată distracţia cu moneda euro se va duce pe apa sâmbetei”.

Ministerul de Externe al Ucrainei i-a cerut României să sisteze eliberarea de paşapoarte cetăţenilor ucraineni din mai multe regiuni ale ţării, a declarat într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Oleg Voloşin, transmite Reuters.

Legea egalităţii de şanse, pe lângă marele ei neajuns, cel al legalizării unui viciu, are şi un aspect bun. A scos la iveală conţinutul spiritual al societăţii civile. Şi, în mod special, nivelul de agresivitate, care până la apariţia subiectului nediscriminării, a fost bine camuflat sub masca patriotismului, anticomunismului, a unei libertăţi şi democraţii umane. Uman, înseamnă, în primul rând, un simţ creştinesc.

Recent, în incinta Centrului pentru Drepturile Omului, a avut loc o dezbatere în jurul iniţiativei Mişcării Conservatoare de modificare şi completare a Codului Penal, prin care să fie interzise acţiunile perverse în locurile în care au acces minorii. La discuţii au participat atât reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale din Republica Moldova, care fie au susţinut, fie au criticat ideea, cât şi reprezentanţii unor organizaţii internaţionale.

Înaltpreasfinţitul Părinte Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, i-a adresat oficial şi repetat primului ministru al Republicii Moldova, Vladimir Filat, cererea de restituire a Arhivelor Mitropoliei Basarabiei către proprietarul iniţial, care le-a creat până în 1944 şi depozitat spre păstrare la Craiova, în cuprinsul Patriarhiei Române. Arhivele Mitropoliei Basarabiei au fost confiscare abuziv de către regimul sovietic de ocupaţie şi integrate fondului arhivistic de stat din fosta RSSM, având, până în 1992, regim secret. Chestiunea restituirii Arhivelor Mitropoliei Basarabiei a făcut obiectul cererilor şi către guvernele anterioare ale Republicii Moldova, acestea însă le-au neglijat şi le-au lăsat fără răspuns. De asemenea, chestiunea restituirii Arhivei Mitropoliei Basarabiei a constituit în mod constant un subiect central în discuţiile oficiale şi neoficiale pe care ÎPS Petru Păduraru le-a purtat cu premierul Vladimir Filat în ultimii trei ani. Redăm în continuare textul integral al scrisorii adresate guvernului Republicii Moldova.

În iarna anului 1949, părintele Arsenie Boca spunea: „Se întrevede că se vor lichida toate motivele de război între oameni: motive economice, naţionale, culturale, rasiale etc. Va mai rămâne totuşi unul: motivul lui Dumnezeu.”

Clericii din cadrul Eparhiei de Bălţi şi Făleşti a Mitropoliei Moldovei îl acuză pe premierul Filat de implicare într-un plan de distrugere a Bisericii Ortodoxe din Moldova. Ei declară că zvonurile potrivit cărora ar exista o anumită dispută între episcopul Marchel şi mitropolitul Vladimir nu sunt altceva decât nişte falsuri aruncate către presă de oamenii lui Filat pentru a crea impresia că Biserica este dezbinată. Totodată, aceştia susţin că şi zvonurile conform cărora unii clerici ar dori debarcarea ÎPS Vladimir din scaunul mitropolitan sunt doar insinuări, iar intenţia lui Filat în acest caz este, de fapt, de a-l demite din funcţie pe episcopul Marchel şi de a-l scoate din cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova.

Mitropolia Basarabiei a luat act cu regret de materialul „Homosexual în sutană – pedepsit de ÎPS Vladimir, primit cu lauri de ÎPS Petru”, apărut în săptămânalul „Timpul” din 1 iunie 2012 sub semnătura jurnalistului Pavel Păduraru, care nu este credincios al Mitropoliei Basarabiei. Prin acest material, care operează cu insinuări şi falsuri grosolane, se încearcă o discreditare a Mitropoliei Basarabiei. De observat că publicaţia „Timpul”, care a susţinut o campanie de presă în sprijinul controversatei Legi privind asigurarea egalităţii şi a sintagmei „orientare sexuală” în cuprinsul acesteia, se dedă în mod repetat atacurilor contra Mitropoliei Basarabiei, întreţinând o atmosferă de ură împotriva ei şi a Întâistătătorului ei.

La 5 iunie, Înaltpreasfinţitul Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, a convocat Permanenţa Consiliului Eparhial, care a avut pe ordinea de zi o singură chestiune:

Duminică, 3 iunie, la Chişinău, Teatrul „Eugene Ionesco” a curmat necruţător un mit – BITEI. Ajuns la cea de-a X-a ediţie, care a fost una de succes, organizatorul evenimentului, administraţia Teatrului „Eugene Ionesco”, a decis să pună capăt unei ere festivaliere şi să lanseze o nouă provocare – cea a unui festival internaţional de teatru anual.

Sindromul postfestival – atunci când afară plouă de dis-de-dimineaţă și nu mai este nici un spectacol de văzut

El vine odată cu orașul dezgolit de afișe, diminețile fără conferințe de presă și teatrele plictisite fără participanți din cele 15 țări. Cu noi rămân doar impresiile după o săptămână nebună, dar iată că și pe acelea trebuie să le descarci în fișiere Word, sperând că memoria laptopului va rezista la asemenea emoții. E imposibil să-ți lași ceva și totuși sper că undeva în adâncul meu tot ce am văzut și am auzit s-a depus într-o arhivă, a cărei parolă am să mi-o amintesc și eu cândva.

Anul acesta, Chişinăul se întrece pe sine prin mulţimea de evenimente culturale pe care le găzduieşte. Teatrul a asediat oraşul, care, pe drept, reieşind din importanţa unor evenimente, ar putea să se numească Capitală Culturală Europeană. Timp de zece zile, între 25 mai şi 3 iunie, şi-au desfăşurat activitatea două festivaluri de calibru european: Festivalul Internaţional al artelor scenice BITEI 2012 şi Festivalul European Cultural Tandem. Ultimul nu am putut să-l onorez cu prezenţa pentru că evenimentele s-au desfăşurat în paralel şi trebuia să alegi la care să participi. Eu am ales BITEI-ul, nu pentru că nu aş fi fost interesată de Tandem, dar în programul BITEI-ului au figurat nume arhicunoscute în lumea teatrală: Viktyuk, Afrim, Poclitaru, cu spectacole ce reflectă, cu siguranţă, imaginea actuală a teatrului contemporan.

Miercuri, 6 iunie, la Chişinău s-a stins subit din viaţă criticul şi cronicarul de teatru din Bălţi, Pavel Proca. În luna aprilie i-am solicitat un interviu pentru revista „Teatru”, care avea să vadă tiparul joi, adică ieri, când Pavel Proca nu mai avea s-o citească cu atenţie şi să-i puncteze ajunsurile şi neajunsurile. Ca o prevestire, a fost şi prima ediţie a acestei reviste care a publicat pe copertă un critic de teatru, numerele de până acum au avut pe copertă regizori şi actori de teatru. Ne-am gândit că pentru diversificarea tiparelor în care se înscria până acum publicaţia teatrală, cel mai nimerit să fie un deschizător de cale este Pavel Proca. Vă invităm să citiţi ultimul interviu cu Pavel Proca.

(File de jurnal)

14.VII.1984

Ieri, trec pe la studioul „Moldova-film”. Printr-o uşă întredeschisă a unei săli de montaj îl văd pe Anatol Codru. Mă invită să intru, după care prinde a mi se „jelui” de chinurile cinematografiei. „Iată”, – zice, făcând semn deasupra creştetului: pe perete – un text, probabil, o poezie. – „Este a lui Pavel Boţu. L-am rugat s-o scrie şi acum trebuie să o pun în film. I-am dat câteva preţuri, decât s-ar fi cuvenit, dar citeşte-o şi tu – e neînchipuit de proastă…” După prima strofă, n-o mai citesc. Totul e clar. Şi-apoi cunosc bine ce poate P. B.

La rubrica „Generaţia 2002”, vă invităm să o cunoaşteţi astăzi pe Irina Bordeian, profesoară de limbi străine din Rezina, membră a Organizaţiei de Tineret „Noua Generaţie”.