Preşedintele interimar Marian Lupu va întreprinde „în perioada apropiată” o vizită la Moscova. Invitaţia a fost făcută oficialului moldovean de către Boris Grâzlov, preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, cu care Marian Lupu a avut, marţi, 2 februarie, o discuţie telefonică.

Alianța pentru Integrare Europeană va discuta toate variantele posibile de modificare a art. 78 din Constituţie, inclusiv organizarea unui nou referendum. Consiliul AIE însă, va lua o decizie după ce proiectul înaintat şi ulterior retras de comunişti va trece expertiza juridică, iar Curtea Constituţională se va pronunţa referitor la sesizarea PCRM. Totodată, există posibilitatea ca retragerea proiectului să se declare ilegală. În acest caz, el va fi înaintat în plenul Parlamentului. Declarații în acest sens au fost făcute de președintele interimar Marian Lupu, joi, 3 februarie, transmite Unimedia.

Sinistraţii din Hânceşti, cărora guvernarea le promisese locuinţe noi până la Crăciun, sunt rugaţi să mai aştepte. Până la Paşte, de această dată. Cel puţin aşa afirmă oficialii din Guvern, în frunte cu premierul Filat, care a efectuat, zilele trecute, o „vizită de documentare” pe şantierele din Cotul Morii, Obileni şi Nemţeni.

…Şi iată că a venit „Perestroika”. Un timp al trăirilor tragice şi al reevaluării trecutului, al reveriilor romantice şi al mitingurilor zgomotoase, al transparenţei (Glasnosti) şi schimbărilor. Aceste vremuri zbuciumate au dezbinat societatea moldovenească de atunci în două tabere beligerante. Motivele acestei explozii sociale sunt de profunzime şi ar fi naiv şi incorect să le dăm acum o apreciere din perspectiva unor atitudini înjumătăţite, de pe vechile baricade politice. Cine a avut dreptate şi cine nu a avut, a fost necesară dezintegrarea URSS, ar fi trebuit să se producă, imediat după această dezintegrare, reunirea cu România etc.? Întrebarea, desigur, este interesantă, – cum ar fi zis un umorist celebru.

Vechiul şi cel mai cunoscutul aspirant la funcţia de preşedinte al statului, Marian Lupu, a primit zilele acestea o gravă lovitură sub centură, care, chiar dacă nu l-a trimis în knocaut, bănuim că l-a descumpănit şi l-a lăsat cu sufletul răvăşit. Lupu, care, în disperare de cauză, nu ştie cu cine să mai vorbească, ce să facă şi pe lângă cine să se dea bine ca să guste din fericirea supremă (pentru că, iată, fericirea este aproape, trebuie doar să întinzi mâna şi s-o prinzi de coadă), a primit lovitura de la cine s-ar fi aşteptat mai puţin – de la părintele democraţiei moldoveneşti, de la baciul superior peste cei trei baci mai mici, dar tot mioritici, Petru Lucinschi.

Ia poveste! De la o vreme multe stau întoarse cu fundul în sus în ţara noastră. Şi parcă nu ar fi fost de ajuns că, iată, colac peste pupăză, vine în ultima campanie electorală cel mai verde dintre premieri, Filat, călare pe ideea năstruşnică şi foarte populistă de anulare a imunităţii deputaţilor şi judecătorilor. Campania electorală a trecut, dar Filat cel Verde ca Veninul a uitat să descalece, aşa că ne-am obişnuit să-l vedem în continuare pe greabănul populistei sale idei, când mai la trap, când mai în galop.

Este demnă de toată atenţia periodicitatea cu care se trezeşte în politicienii noştri spiritul justiţiar şi dragostea pentru adevăr. Aceste accese de sinceritate nu depind de fazele de creştere şi descreştere ale Lunii şi nu au nimic în comun cu depresiile de toamnă sau acutizările de primăvară. De regulă, crizele respective îi lovesc pe politicienii aflaţi la guvernare când nici nu se aşteaptă: în preajma campaniilor electorale sau în plin proces de împărţire a funcţiilor. Dacă trec cu bine de aceste perioade, uită de toate şi sunt preocupaţi iarăşi de valori şi de principii.

Marea cumpănă, aş zice chiar mai mult, apocalipsa de importanţă locală se apropie implacabil, se strânge funia la par şi nu există cale de scăpare. Adică, o şansă ar exista totuşi, doar una singură, şi ea se numeşte Marian Lupu. Rămâne doar să ne agăţăm de ea, să ne ridicăm cu toţii până la înţelegerea adevăratei dimensiunii (spirituale, nu fizice) a acestei figuri emblematice şi atunci ni se va deschide drumul către Nirvana.

Interviu realizat cu analistul politic şi istoricul Gheorghe Cojocaru

Recunosc cu toată sinceritatea: îmi place Mihai Ghimpu. Rectific: îmi place să scriu despre Mihai Ghimpu. Pentru că, de fapt, nu ai nimic de scris. El „se scrie” singur. Doar să pleci urechea, să-l asculţi cu toată atenţia şi să-i sorbi vorbele înţelepte care curg, curg, curg... Însă, de la un timp, ex-preşedintele este mai rar pe acasă şi viaţa a devenit oarecum mai tristă. Dar îl înţelegem. A muncit. Mult. Acum se odihneşte. Are dreptul.

Cine compromite Justiţia în Moldova sau cum preşedintele Curţii de Apel Economice, Aurel Colenco, se descalifică profesional cu preţul suferinţei celor care ajung pe mâna lui

Deputaţii ar putea vota, în viitorul apropiat, un proiect de hotărâre care prevede interzicerea utilizării simbolurilor comuniste „secera şi ciocanul”, în scopuri politice.

Cele două materiale inserate în această pagină şi consacrate falnicului judecător Aureliu Colenco de la Curtea de Apel Economică a Republicii Moldova prezintă pe larg un caz concret. Gravitatea acestui caz este însă amplificată printr-un element fără precedent în istoria jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti naţionale. Este vorba despre distincţia netă pe care judecătorul Aureliu Colenco o face, într-o Încheiere oficială, între Republica Moldova, pe de o parte, şi Transnistria, pe de altă parte. O idee mai idioată şi mai periculoasă nici că puteam găsi în respectivul document.

Criza politică în Republica Moldova continuă din iunie 2009. Anume atunci forţele politice de dreapta care au trecut în Parlament au refuzat să participe la alegerea şefului statului, fapt ce a dus la alegeri parlamentare anticipate.

Vlad Plahotniuc va dona salariul său de prim-vicepreşedinte al Parlamentului, de pe durata mandatului, Tatianei Surugiu, femeia care zilele trecute a născut 5 copii. El a declarat aceasta luni, 31 ianuarie, la Centrul Mamei şi Copilului, unde a mers pentru a o vizita pe Tatiana Surugiu şi unde i-a înmânat 10 000 de lei din partea Fundaţiei Edelweiss şi un card VictoriaBank tot cu 10 000 lei pe el.

Deşi conţine un şir de constatări şi aprecieri pertinente, în corespundere cu realităţile politice din ţara noastră, declaraţia Comitetului Central al Partidului Comuniştilor din 2 februarie 2011, prin care PCRM anunţă că îşi retrage iniţiativa legislativă cu privire la modificarea articolului 78 al Constituţiei, trădează lipsa totală de interes a comuniştilor pentru depăşirea crizei politice şi a consecinţelor negative, fără precedent, pentru starea economică şi socială din Republica Moldova.

Ochiul sănătos dat de mama natură este o comoară şi această comoară trebuie îngrijită şi protejată. Ştim noi oare sa facem acest lucru?

Albăstreaua este originară din Asia Mică, însă creşte peste tot în Europa. O putem întâlni atât în lunci, păduri, pe şesuri şi marginea drumului, dar şi în grădini special amenajate. Florile au culoarea albastră. În popor albăstreaua este denumită şi albăstrică, albăstriţă, vineţea, vineţică, (reg.) ghioc, zglăvoc, floarea-grâului, floarea-paiului, clopoţel, floare-vânătă, iarba frigurilor, măturică, tătăişă vânătă. În latină această specie este numită Centaurea cyanus.

Joi, 3 februarie, a avut loc o conferinţă de presă organizată de câţiva semifinalişti ai preselecţiei naţionale Eurovision. La conferinţă au participat interpreţii: Dyma, Alexandru Belenkii, Ionel Istrati, Elena Condurache (concurenţi care nu au intrat în lista celor 25 de finalişti), compozitorul Alex Braşoveanu şi PR managerul Nina Juncă.

Criza alimentară nu este un produs al actualei guvernări, ci un rezultat al modului în care sunt abordate problemele din domeniul agriculturii şi securităţii alimentare de întreaga clasă politică şi “societatea civilă”. Nu este nici un secret că în decursul a câţiva ani de-a rândul, Republica Moldova a fost avertizată de pericolul apariţiei deficitului de produse alimentare. În anul 2007, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a inclus ţara noastră în lista celor 37 de ţări care necesită susţinere alimentară urgentă.

SA “Apă Canal Chişinău” va fi obligată să instaleze gratuit contoare şi să nu mai includă în conturile consumatorilor pierderile tehnice, iar ÎS “Gările şi Staţiile Auto” să nu mai aplice taxe neîntemeiate călătorilor. Această decizie a fost făcută publică în cadrul unui briefing organizat de către Agenţia Naţională de Protecţie a Concurenţei (ANPC).

În sfârşit, un membru al Guvernului verde ca spanacul a emis o idee valabilă şi de luat în seamă. Numărul 2 în Cabinetul de miniştri, Valeriu Lazăr, care deţine şi portofoliul Economiei, s-a dat cu părerea despre noile scumpiri la gazele naturale vândute în Republica Moldova de gigantul monopolist rus Gazprom. Cuvântul demnitate a răsunat în context. Lazăr a ţinut să arate: „Sau mergem, în continuare, pe strategia prin care Republica Moldova, cu demnitate, va ajunge la media europeană, ceea ce ne dă dreptul să negociem tariful de tranzit, sau facem ca ucrainenii. Asta vrem noi? Am impresia că odată ce am ajuns aici şi greul a trecut, noi nu trebuie să facem compromisuri politice exagerate.

După scumpirile la carburanţi şi gazele naturale, urmate de majorarea preţurilor la diverse servicii şi produse, a crescut considerabil şi preţul la căldură. Valul scumpirilor însă nu se opreşte aici. Următorul la rând este cel mai important produs alimentar – pâinea.

Personaj boem, actor în propriul teatru şi în propria lume, Andrei Sochircă ne-a prilejuit la începutul săptămânii curente o întâlnire cu poezia neconvenţională, prezentându-ne spectacolul „Meniu de post”. Totodată, acest spectacol a fost primul dintr-un nou teatru, apărut pe 31 ianuarie la Chişinău, Teatrul „U.S.A.”, care de acum încolo îşi va avea sediul la Uniunea Teatrală din Republica Moldova, în incinta Casei Actorului. Mai multe detalii despre acest teatru, despre spectacol, dar şi despre cum e să fii actor pe cont propriu ne povesteşte astăzi actorul Andrei Sochircă.

Nici o instituţie din România nu a organizat vreo manifestare dedicată zilei de naştere a autorului „Scrisorii pierdute“, venit pe lume la 1 februarie 1852. Dacă 15 ianuarie, ziua lui Mihai Eminescu, devenită Ziua Culturii Naţionale, aduce în fiecare an evenimente omagiale, Ion Luca Caragiale nu este sărbătorit în nici un fel.

Aşa cum ne-am obişnuit deja, Înaltpreasfinţitului Mitropolit şi Exarh Petru i se aplică periodic câte o lovitură: când din exteriorul Mitropoliei, când din interiorul ei. Cu toate că Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei nu reacţionează la astfel de atacuri, neacordându-le multă atenţie, totuşi ele au o ţintă concretă, şi anume: de a şifona imaginea Mitropoliei Basarabiei şi a Ierarhului ei. Ultima dată Înaltpreasfinţitul Petru a fost atacat de Mitropolitul Vladimir în interviul din 9 ianuarie 2011, acordat postului de televiziune Jurnal TV, în cadrul emisiunii „Pietrele vorbesc”, unde ierarhul subordonat Patriarhiei Ruse a afirmat că ar exista o „oprire” asupra Înaltpreasfinţitului Petru încă din 1992.

(Cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la slujba de înmormântare a Mitropolitului Bartolomeu Anania, oficiată în Catedrala Mitropolitană din Cluj, 3 februarie 2011)

La etapa naţională a concursului Eurovision de anul trecut, Pasha Parfeni a avut foarte mulţi susţinători şi multe au fost vocile care au afirmat că anume piesa lui, „You should like”, merita să ne reprezinte la Oslo. Şi show-ul lui Pasha, în care au dansat persoane cu handicap locomotor, a fost unul deosebit, punându-se accent pe ideea că, de cele mai multe, ori în showbizz o atenţie deosebită se acordă exteriorului, în detrimentul talentului, iar persoanele talentate, dar cu handicap, fiind discriminate.

Pentru prima dată de când Republica Moldova participă la concursul de frumuseţe Miss World, în acest an, pe podium, un model a purtat o întreagă colecţie (12 ţinute) realizată special pentru acest concurs de un designer vestimentar moldovean.

La sfârşitul săptămânii trecute, Dianna Rotaru a trecut prin momente penibile şi jenante. „Pentru week-end am avut o invitaţie să susţin un recital de 45 de minute la o petrecere privată, pentru o persoană importantă, care şi-a sărbătorit ziua de naştere. Şi m-am pomenit că nu am o haină adecvată pentru această petrecere, de aceea am decis să-mi cumpăr ceva, mai cu seamă că printre invitaţi era şi Janna Friskie, cunoscuta vedetă din Rusia, pe care chiar îmi doream s-o cunosc. Prin urmare, am decis că e tocmai momentul să-mi cumpăr o rochie roşie, ultra sexy, pe care o ochisem la începutul lunii trecute într-un magazin de fiţe din Chişinău”, a povestit Dianna pentru FLUX.

Când s-a lansat pe piaţa muzicală, în 2007, avea 16 ani şi toată lumea a comparat-o pe Diana Grigor cu Lina, judecând după manieră interpretativă, voce, dar şi ţinută scenică, vestimentaţie, coafură, machiaj. Ulterior, cârcotaşii au spus că Diana şi-a schimbat preferinţele şi a împrumutat câte ceva din secretele Karizmei, pe atunci Alexa.