Asta, de fapt, înseamnă că legea, care va stabili mecanismul de adoptare a noii Constituţii, despre care vorbeşte Mihai Ghimpu, va prevedea un singur lucru important: Constituţia va fi modificată nu cu două treimi din voturile Parlamentului, aşa cum prevede în mod expres norma constituţională în vigoare şi pe care AIE nu o poate anula, ci cu simpla majoritate. Şi guvernarea liberal-democrată va stabili această nouă normă de adoptare a unei noi constituţiei pentru că AIE dispune de doar 53 de mandate în Parlament, iar opoziţia comunistă nu va participa la acest vot sau se va pronunţa împotrivă.

Faptul că AIE intenţionează să modifice Constituţia sau să adopte o altă lege supremă doar cu 53 de voturi, o demonstrează cu prisosinţă declaraţia premierului Filat care a spus că adoptarea noii constituţii nu va determina dizolvarea parlamentului şi alegeri parlamentare anticipate.

Dacă guvernanţii vor merge pe calea pe care au anunţat-o, atunci ei se vor situa în afara cadrului legal, în afara cadrului constituţional, miza fiind menţinerea lor în continuare la putere. Actualul Parlament trebuia să fie dizolvat încă în toamna anului trecut pentru că a epuizat toate mecanismele legale de alegerea a şefului statului, iar şeful statului nu a fost ales. AIE a amânat însă cu un an dizolvarea Parlamentului şi anunţarea alegerilor parlamentare anticipate, profitând de faptul că în Constituţie nu este stabilit expres termenul în care preşedintele ţării este obligat să dizolve Parlamentul după ce deputaţii nu au putut alege preşedintele. Dar iată că trece şi acest an, au mai rămas doar câteva luni şi preşedintele interimar Mihai Ghimpu este obligat să dizolve Parlamentul. AIE însă nu vrea alegeri parlamentare anticipate pentru că situaţia din ţară este proastă. Sărăcia, corupţia au crescut vertiginos după venirea liberal-democraţilor la guvernare, iar asta înseamnă pierderea alegerilor şi a puterii. Iată de ce liderii AIE au decis să iasă din cadrul legal şi să-şi prelungească în mod abuziv mandatul. Titlul VI al Legii supreme stabileşte în mod expres în Articolul 141 că modificarea Constituţiei poate fi iniţiată de un număr de cel puţin o treime din deputaţii din Parlament, iar în Articolul 143 că Legea privind modificarea Constituţiei poate fi adoptată „cu votul a două treimi din deputaţi”.

Aici se impun două concluzii. În primul rând, modificarea Constituţiei sau, cu atât mai mult, adoptarea unei alte constituţii cu votul a simplii majorităţi constituie o încălcare a normelor constituţionale, este, de fapt, uzurparea puterii în stat. Dacă deputaţii AIE vor merge pe această cale, ei îşi vor depăşi împuternicirile care le-au fost atribuite prin textul constituţional şi se vor pomeni în afara cadrului constituţional.
În al doilea rând, prelungirea mandatului actualului Parlament şi nedizolvarea lui cu anunţarea alegerilor parlamentare anticipate atrage după sine încălcarea flagrantă a Articolului 77 al Constituţiei care în punctul 5 stabileşte în mod expres: „dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament”. Deci, neaplicarea acestei prevederi constituţionale şi continuarea exercitării mandatului de către actualul Legislativul constituie cea de-a doua încălcare gravă a prevederilor constituţionale, care, iarăşi, plasează actuala guvernare în afara câmpului constituţional.

În acest moment, guvernanţii şi-au făcut publice intenţiile, care sunt ilegale, neconstituţionale, nedemocratice şi antieuropene. În momentul în care coaliţia majoritară va încerca să pună în aplicare aceste intenţii, atunci ea va deveni o guvernare ilegală. De fapt, actuala guvernare deja este, cel puţin parţial, ilegală pentru că Parlamentul îşi continue mandatul în pofida faptului că nu a fost în stare să aleagă preşedintele ţării şi trebuia dizolvat încă în toamnă.