Astăzi, 21 februarie, conform calendarului UNESCO, este Ziua internaţională a limbii materne. Cu această ocazie, consider că este cazul să remarcăm rolul PPCD şi al liderilor acestui partid în procesul de renaştere a limbii materne dar şi a consolidării politice a limbii române în ultimii 20 de ani.

Aici este de menţionat rolul deosebit al ilustrului lingvist, Valentin Mândâcanu, unul din liderii spirituali ai PPCD, care, prin celebrul său eseu „Vesmântul fiinţei noastre”, publicat în anul 1988, a spart gheaţa tăcerii, impulsionând puternic procesul de renaştere naţională.

Ne închinăm cu plecăciune în faţa domniei voastre, pentru tot ce aţi făcut pentru limba română şi pentru neamul nostru în ansamblu.

Stimaţi colegi, odată cu încheierea campaniilor electorale din primăvara/vară anului precedent, s-a încheiat şi o etapă din Istoria Republicii Moldova dar şi a PPCD. Pentru prima dată, PPCD s-a pomenit în afara Parlamentului şi asta deoarece a promovat o politică echilibrată, axată pe interesul naţional al ţării. Noi am fost conştienţi că politica constructivă cu fosta guvernare era păguboasă pentru imaginea PPCD şi pentru viitorul scor electoral al partidului. Pentru noi, însă, a contat, în primul rând, interesele ţării ş-apoi imaginea partidului. În caz contrar, ne-am fi declarat şi noi anticomunişti, mai ales că avem cea mai mare experienţă în acest sens, şi am fi obţinut un scor confortabil în actualul parlament. Însă nu scorul electoral şi imaginea PPCD au fost mizele noastre, ci stabilitatea politică, reformele instituţionale şi menţinerea status quo-ului asupra problemei transnistrene.

În condiţiile în care poporul Republicii Moldova a ales în mod democratic, de 2 ori succesiv, un partid comunist cu sentimente proruseşti, cu apucături totalitare, se impunea o stavilă care să tempereze din acţiunile PCRM. Rolul acelei stavile l-a jucat PPCD, care n-a admis modelul belorus de guvernare în ţara noastră şi care a făcut ca astăzi PCRM să fie deja partid de opoziţie; a împiedicat în câteva rânduri federalizarea Republicii Moldova; a reuşit adoptarea câtorva legi scut împotriva imperialismului rusesc, care vor permite rezolvarea diferendului transnistrean în interesul R. Moldova.

Metaforizând, am putea spune că PPCD a jucat rolul siguranţei, care a ars, dar care a permis păstrarea funcţională a mecanismului.

În momentul de faţă, siguranţa deja am schimbat-o şi vom întreprinde şi măsurile necesare care, în scurt timp, ne vor permite să devenim motorul acestui stat.