Guvernul sovietic a confiscat abuziv toate proprietăţile Mitropoliei Basarabiei. Unele dintre bunurile imobile (clădiri) au fost distruse, iar altele s-au păstrat până astăzi. Mitropolia Basarabiei este singura Biserică din Republica Moldova căreia Guvernul a refuzat să-i restituie bunurile confiscate abuziv de regimul totalitar de ocupaţie. (Continuare din numărul precedent)
9. Facultatea de Teologie, blocul vechi, strada Alexandru cel Bun, azi bd. Ştefan cel Mare, nr. vechi 75, după 1940, nr. 101. Era o clădire cu parter şi etaj, cu planul rectangular, aliniat străzii principale a oraşului, actualul bulevard Ştefan cel Mare, mărginit de străzile actuale Puşkin şi Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. Pe locul acestor clădiri a fost construită actuala Casă a Guvernului (fostul sediu al Sovietului de Miniştri al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti), supravieţuind de la distrugere doar Facultatea de Teologie, blocul nou.
10. Facultatea de Teologie, blocul nou, fosta stradă Kiev (colţ cu străzile Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni şi Alexandru cel Bun), actuala stradă 31 August 1989, nr. 78. Făcea parte din componenţa Casei Eparhiale, cu poarta de pe strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, nr. 11. Imobil mare din piatră şi cărămidă, cu parter, demisol şi etaj. Are planul în formă de teu, specific edificiilor de învăţământ din a II-a jumătate a secolului al XIX-lea. A fost construit între anii 1898 şi 1902 după proiectul arhitectului V. M. Elkaşev, cu asistenţa tehnică a arhitectului eparhial M. Sorocinski, antreprenori fiind Liechtman şi Breitman. Devizul a constituit 286.900 ruble. Iniţial, aici a funcţionat Seminarul Teologic din Chişinău, iar din 1926 – Facultatea de Teologie. În prezent aici se află Facultatea de Energetică a Universităţii Tehnice de Stat a Republicii Moldova, Centrul bibliotecarilor din Republica Moldova şi Secţia de Artă Plastică şi Cartografie a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova.
 |
 |
|
 |
 |
|
În anul 1903, clădirile vechiului Seminar au fost completate cu un nou edificiu mai mare, în colţul fostelor străzi “Regele Ferdinand I” şi “Universităţii”. În acest edificiu, în anul 1929 a fost instalată Facultatea de Teologie, cu contract de închiriere între Arhiepiscopia Chişinăului şi Universitatea din Iaşi. În toamna anului 1941, Arhiepiscopia a consimţit ca localul ce a fost închiriat Facultăţii de Teologie să fie folosit de Liceul Militar “Regele Ferdinand I”, pentru durata anului şcolar 1941/1942, până îşi repară localul propriu, aprobare de care Liceul Militar nu s-a folosit. La expirarea acestui termen însă, Liceul Militar s-a instalat în acel imobil în mod definitiv, evacuând forţat şcoala Eparhială de Cântăreţi şi personalul bisericesc. Ulterior, Direcţia Liceului a cerut pentru teren de exerciţiu şi grădina Arhiepiscopală, plantată cu pomi fructiferi şi având edificii pe ea. Arhiepiscopia a făcut o întâmpinare la autoritatea de Stat prin Consiliul Central Bisericesc şi pe care Mareşalul Ion Antonescu a pus rezoluţia: “Să se ajungă la înţelegere”. Înainte de a se ajunge la vreo înţelegere a apărut însă Decretul de expropriere Nr. 3839 (Monitorul Oficial nr. 13 din 16/1-1943). Dreptul de proprietate al Arhiepiscopiei Chişinăului asupra acestei Vetre nu a fost contestat niciodată şi de nimeni, din contra, prin Decretul Lege Nr. 2268 din 22 iunie 1938 i-a fost confirmat în mod oficial dreptul asupra tuturor proprietăţilor de pe ea.
Procesul-verbal al şedinţei delegaţiei permanente a Patriarhiei Române, din 3 decembrie 1938, ţinută sub preşedinţia Patriarhului Miron Cristea, luând în dezbatere temeiul „Chestiunea împărţirii averilor bisericeşti din Basarabia”, consemnează: „Cu privire la masa supusă împărţirii, delegaţia permanentă, constată că potrivit art. 2 din Decretul lege citat (Înaltul Decret Regal Nr. 2268 din 22 iunie 1938 – nota noastră), urmează a se ţine seama de hotărârea dată de Tribunalul Lăpuşna S. II prin sentinţa civilă Nr. 435 din 25 iunie 1935 şi că potrivit acestei hotărâri, averea supusă împărţirii se compune din următoarele bunuri: (…) 10. Clădirea Seminarului vechi din Chişinău (actualmente Facultatea de Teologie) str. Kievului colţ cu Gogol şi Alexandru cel Bun (terenul şi construcţia)”. Potrivit aceluiaşi document, terenul şi clădirea Facultăţii de Teologie din Chişinău, erau trecute efectiv în proprietatea Arhiepiscopiei Chişinăului.
Mitropolia Basarabiei a revendicat administrativ această proprietate, depunând cereri oficiale guvernelor Tarlev şi Greceanâi, nu însă şi guvernului Filat.
11. Proprietate a Arhiepiscopiei Chişinăului, strada General Dragalina, nr. 63, înainte de 1940 nr. 45. Astăzi se află pe strada Bulgară, în cartierul cuprins între bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Mitropolit Varlaam. Întreaga latură a cartierului a fost demolată.
12. Orfelinatul Clerului Ortodox Român. Imobil mare din piatră şi cărămidă, cu 14 camere şi dependinţe. Şoseaua (drumul) Chişinău - Hânceşti (aproape de comuna – actualmente oraşul – Ialoveni), pe dealul numit de localnici Măciuca.
13. Fabrica de albit ceară sau „Voscobelilnea”, strada Viilor nr. 40, în Circumscripţia I a oraşului, districtul II al regiunii trans-orăşeneşti. Imobil de piatră cu construcţii anexe.
Vlad CUBREACOV
Se spune ca edificiul a fost construit pana la 1918, adica de Bisrica Ortodoxa Rusa, dar conform unei logici nici formale si nici dialectice, eatrebuie retrocedata in proprietatea celora care nu au construit-o, dar au oformat-o dupa 1918 in registrele sale - cele ale Mitropolia Basarabiei. Nu uitati ca spre deosebire de biserica ortodoxa majoritara de la noi, care a fost si este separata de stat, Biserica Ortodoxa Romana nu este separata de stat, se supune Ministerului Culturii si Cultelor, preotii sunt salariati ai statului. Asta ar insemna ca retrocedarea acestor bunuri arurma sa se faca (dupa unire sau aderare la UE) in folosul statului roman, caree libersa le vanda, sa le transmita in folosinta, etc. etc., lucru imposibil de facut pe cale juridica cu aceste averi daca ele apartin Mitropoliei Moldovei si a Chisinaului. Prin Mitropolia Basarabiei statul vecin tzinteste la averi imobiliare si funciare de o valoare, pentru care se merita ca R.Moldova sa fie adusa cat mai grabnic ca pe o "miorita" in "ocolul" UE - la tuns si la strunga. Evident ca arputea exista partide si mas-media, care sa fie sposorizati in vederea implinirii cat mai grabnice si cu succes a visului de de aur al unora - de a avea acces la tot ce s-a construit si s-a donat manastirilor si bisericilor basarabene de la Stefan cel Mare si oana la 1918 sau chiar pana azi. Sa fie acesta scopul patriotilor de profesie de la noi, unii si cu titulatura de crestini?