După eşuarea referendumului din 5 septembrie 2010, la care au participat doar 29,05% din electorat, toată lumea a rămas şocată pentru că toate sondajele realizate anterior de diverse instituţii de investigaţii sociologice pretindeau că la plebiscit vor participa 70% şi chiar mai mult. Eroarea este una ieşită din comun. Cei care au realizat aceste sondaje mincinoase au, probabil, un şir de explicaţii pentru a se disculpa. Vor spune că sondajele au fost realizate cu mult timp înainte de referendum şi între timp electoratul şi-a schimbat predispoziţia sau că cei care au fost chestionaţi de sociologi au fost nesinceri. Explicaţia ar putea fi însă alta: respectivii sociologi au fost implicaţi într-o acţiune masivă de manipulare a opiniei publice care a presupus şi măsluirea rezultatelor sondajelor privind participarea alegătorilor la alegerile din 5 septembrie.

Liderul comunist Vladimir Voronin a făcut luni o plecăciune adâncă în faţa electoratului, mulţumindu-i pentru că a boicotat referendumul din 5 septembrie. „Sunt profund mulţumit de nivelul de conştiinţă politică înaltă pe care a demonstrat-o populaţia. Trebuie să ne închinăm până la pământ oamenilor care nu au participat la referendum. În sfârşit Moldova s-a trezit. Noi sărbătorim victoria”, a declarat triumfal liderul PCRM într-o conferinţă de presă.

Excentricul peledemist Fiodor Ghelici, care a ieşit din anonimat acum jumătate de an, după ce a şocat opinia publică, dăruindu-i premierului Vladimir Filat un penis şi o gâscă, cu ocazia zilei de naştere, a anunţat public că părăseşte PLDM. Mai mult decât atât, acesta a prezis un viitor sumbru pentru partidul din care a făcut parte, atenţionând despre un şir de plecări importante în viitorul apropiat, care vor duce la o „prăbuşire inevitabilă” a formaţiunii conduse de actualul prim-ministru.

Ziarul „Adevărul” din Bucureşti publică joi, 9 septembrie, un articol cu acest titlu al jurnalistului Ovidiu Nahoi. Autorul opinează că eşecul înregistrat la referendumul din 5 septembrie nu este doar al partidelor din AIE, ci, în aceeaşi măsură, şi unul românesc.

„Să ne fi obişnuit într-atât cu eşecurile încât să nu ne mai mişte unul mare cât China? Curios, dar ceea ce s-a întâmplat duminică la referendumul din Republica Moldova nu a generat o dezbatere pe măsură de partea cealaltă a Prutului. Deşi ar fi trebuit”, susţine autorul.   

„După evenimentele din aprilie 2009, România a "exportat" peste Prut un arsenal de "valori" ale politicii sale interne. Au mers acolo făcători de sondaje de opinie şi consilieri politici”, scrie Ovidiu Nahoi, adăugând că liderii AIE „au făcut cărări spre Bucureşti”.

Că Sorin Ovidiu Vîntu acţionează împotriva intereselor României nu mai trebuie demonstrat pentru că asta a devenit deja o axiomă. Acţiunile lui SOV, derulate la vedere prin intermediul maşinăriei mass-media de propagandă antiromânească, sunt deja cunoscute de toţi. Mai interesant de ştiut este cine-l controlează pe Vîntu şi ale cui ordine le execută el. Deocamdată, din datele pe care le deţinem, SOV este un executant fidel al ordinelor de la Kremlin. Informaţii de ultimă oră arată că el, împreună cu un comunist reformat, Marian Lupu, liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM) şi membru al Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), fac politica Moscovei. La fel ca în România, unde SOV controlează din umbră numeroase instrumente mass media (publicaţii print şi online, site-uri de ştiri sau „investigaţii“, bloguri etc.) folosite împotriva statului român, el a lansat şi în Moldova, împreună cu Marian Lupu, instrumente de manipulare subordonate Rusiei.

În ajunul preconizatelor alegeri parlamentare anticipate din Republica Moldova, puterea de la Chişinău reia ameninţările şi persecuţiile îndreptate împotriva opoziţiei creştin-democrate şi a liderului ei, Iurie Roşca.

Europarlamentarul PSD, Cătălin Ivan, a vorbit în plenul Parlamentului European despre recentul referendum eşuat din Republica Moldova, pe tema modificării Constituţiei. Cătălin Ivan a atras atenţia că acest moment nu trebuie interpretat ca o victorie a comuniştilor, iar susţinerea căii spre integrare europeană a Republicii Moldova trebuie să continue. Moldova nu trebuie să revină în zona de influenţă a comuniştilor, iar politica de susţinere a integrării sale europene trebuie făcută mai inteligent decât a făcut-o Traian Băsescu până acum.

Preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, a introdus în Parlament, cu titlu de iniţiativă legislativă, proiectul unei noi Constituţii. Principalele elemente distinctive ale proiectului în raport cu actuala constituţie a Georgiei constă în limitarea drastică a competenţelor Preşedintelui şi transmiterea acestora către Parlament şi Guvern.

Preşedintele PPCD, Iurie Roşca, consideră că unul dintre principalii factori care dus la eşecul referendumului din 5 septembrie îl constituie şi aşa-zisul război al oligarhilor, care a provocat dezgust în rândul cetăţenilor. Potrivit liderului creştin-democrat, acest scandal a fost provocat de câteva grupări de tip mafiot, care ţinteau funcţia de şef al statului, şi că acesta „va pecetlui soarta partidelor din cadrul alianţei de guvernământ care vor suferi eşec la alegerile parlamentare anticipate”.

Să nu vă închipuiţi cumva că ceea ce ne spun de la televizor şefii partidelor aflate la guvernare despre unitatea de nezdruncinat a Alianţei şi despre bunele relaţii dintre cei patru, este chiar ceea ce gândesc ei în realitate. Una sunt balivernele pe care le lansezi pentru consumatorul intern şi alta „fumezi” pe piaţa rusească. Astfel că toate snoavele povestite zilele acestea, împăciuitor şi cumpătat, de către Serafim Urechean valorează exact cât gaura covrigilor purtaţi în coadă de maidanezii lui Chirtoacă. Pentru că, în realitate, altele îi sunt gândurile şi altceva îl râcâie la inimă pe cel care, necorupt şi incoruptibil, a dat ţării un procuror general.

Într-un interviu acordat portalului Gazeta.ru, prim-vicespicherul Parlamentului (Urechean insistă întotdeauna pe sintagma PRIM-vice), calificat de ziaristul de acolo drept unul dintre iniţiatorii referendumului, a dezvăluit care sunt, în opinia lui, adevăratele motive ale eşuării referendumului. Iată ce afirmă Urechean pentru publicul din Rusia:
„ - Eu aş zice, totuşi, că meritul eşecului îi aparţine unui oarecare gentleman care a decis că nu este neapărat nevoie să faci agitaţie în favoarea referendumului, ci poţi trece direct la campania prezidenţială. El a început să măsoare caftanul care încă nu exista.
- Îl aveţi în vedere pe preşedintele interimar, Mihai Ghimpu sau pe premierul Vladimir Filat?
- Eu am în vedere ceea ce am spus.”

UE a suportat costuri exorbitante pentru fiecare vot al moldovenilor de peste hotare

Faţă de cele 34 de secţii de votare care au existat la ultimele alegeri parlamentare, autorităţile competente ale statului au decis să deschidă suplimentar altele 45, astfel încât, la referendumul constituţional din 5 septembrie, cetăţenii moldoveni aflaţi în afara ţării şi-au putut exprima opţiunea în 79 de secţii de votare. După cum s-a anunţat oficial, Guvernul urma să aloce suplimentar 120 000 de euro sau echivalentul a 1 886 400 lei pentru organizarea celor 45 de noi secţii de votare. Primul ministru a anunţat că cei 120 000 de euro urmau să fie donaţi de către Comisia Europeană, ca partener de dezvoltare al Republicii Moldova.

Alianţa a reînviat, liderii acesteia s-au iertat frăţeşte şi au pornit în alai pe la televiziuni, să-i povestească poporului întunecat cine este vinovat de eşecul referendumului. Acum, când blegul de popor a dat cu piciorul în speranţele lor şi le-a spulberat visurile prezidenţiale (fiecăruia câte un vis al său) aceştia şi-au dat seama că nu mai este rezonabil să-ţi etalezi ostilităţile ori să-ţi stropşeşti partenerii de guvernare. Ba chiar este contraproductiv, pentru că aşa cum se precipită evenimentele, unii ar putea ajunge în viitorul parlament cu un număr minim de mandate, iar alţii au toate şansele să rămână chiar pe dinafara acestuia.

Premierul Vladimir Filat s-a autocondamnat la munci corecţionale, pentru a restitui statului o datorie de 10 milioane de lei, partea care-i revine acestuia din suma cheltuită aiurea, împreună cu complicii săi, pentru un capriciu numit exerciţiu democratic.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a solicitat marţi Curţii Constituţionale să constate dacă există circumstanţele care ar justifica dizolvarea parlamentului ţării. Printr-un demers înaintat Curţii, Ghimpu explică faptul că actualul parlament, ales la 29 iulie 2009, nu a reuşit în două rânduri, la 10 noiembrie şi 7 decembrie 2009 să aleagă preşedintele, din cauza neparticipării deputaţilor comunişti. În demers sunt menţionate prevederile constituţionale potrivit cărora, în cazul în care legislativul nu reuşeşte alegerea şefului statului, acesta trebuie dizolvat de către preşedintele ţării şi anunţate alegeri parlamentare anticipate.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE ne informează:

Pe temeiul Sfintei Scripturi, a învăţăturii Sfinţilor Părinţi şi în conformitate cu hotărârile Sfântului Sinod, Patriarhia Română dezaprobă iniţiativa legislativă a domnului deputat Silviu Prigoană privind legalizarea prostituţiei, pe care o consideră un atentat la demnitatea persoanei umane, la instituţia sacră a familiei şi la moralitatea publică.

Patriarhia Română îşi menţine poziţia, exprimată public în repetate rânduri (a se vedea comunicatele de presă postate pe site-ul oficial www.patriarhia.ro din 12 martie şi 23 septembrie 2009), conform căreia legiferarea prostituţiei nu rezolvă o problemă socială gravă, ci, dimpotrivă, amplifică fenomenul sub forma unei sclavii motivate financiar. În acelaşi timp, legalizarea prostituţiei intensifică degradarea morală a societăţii, contribuie la proliferarea diferitelor boli şi la creşterea numărului divorţurilor, iar femeilor prinse în această sclavie li se afectează iremediabil sănătatea psihică şi fizică, precum şi demnitatea socială.

Prim-vicepreşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, ministrul Justiţiei în guvernul Filat, Alexandru Tănase, vorbind în numele formaţiunii într-o conferinţă de presă astăzi, 07 septembrie 2010, a susţinut că AIE şi PCRM trebuie să aibă un candidat comun la viitoarele alegeri prezidenţiale. În acest sens, Tănase a anunţat că PLDM este gata să negocieze cu Partidul Comuniştilor al lui Vladimir Voronin. Prim-vicepreşedintele PLDM a optat pentru identificarea unei „candidaturi de compromis la funcţia de preşedinte al ţării noastre, deoarece nici un partid nu va deţine „pachetul de control” în viitorul parlament moldovenesc”.

Juristul Radu Buşilă, preşedintele Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi, îl va acţiona in judecată pe preşedintele interimar Mihai Ghimpu pentru lezarea onoarei şi demnităţii. Radu Busilă îl acuză pe Ghimpu ca a rostit în public cuvinte ofensatoare şi jignitoare în adresa sa, schimonosindu-i intenţionat numele. Juristul va cere despăgubiri de 1 milion de lei, banii pe care spune ca ii va dona copiilor bolnavi de cancer internaţi la spitalul Institutului Oncologic din Chişinău.

Referendumul din 5 septembrie. Revista presei din Bucureşti

Voronin nu a castigat, Filat şi Lupu au pierdut

Publicaţia „Ziua veche” din Bucureşti titrează la 6 septembrie: „Voronin nu a castigat, Filat şi Lupu au pierdut”. Autorul articolului, Ion Petrescu, scrie, între altele: „Vlad Filat şi Marian Lupu sunt marii perdanţi ai referendumului de duminică. Filat, pentru ca a mizat pe ceea ce indica ultimul sondaj de opinie, realizat în Republica Moldova, respectiv situarea sa pe primul loc în ierarhia simpatiilor exprimate pentru posibilii candidaţi la preşedinţia statului. A neglijat impresia negativă, creată de decizia sa, anunţată la revenirea de la Bruxelles, de a nu se crea o structură comună, la nivelul AIE, pentru coordonarea eforturilor partidelor componente în campania vizând victoria dorită în referendumul de duminică, 5 august a.c. Nu a luat în calcul nici reacţiile tacite ale alegătorilor faţă de divergenţele sale publice cu ceilalţi trei lideri ai alianţei electorale. Ultima dintre acestea fiind ordinul dat de el, ca premier, ministrului Apărării, ca soldaţii să nu participe la distribuirea ajutoarelor materiale furnizate de România. Fiind prezent la locul unde coletele venite din dreapta Prutului erau împărţite celor care au fost afectaţi de ultimele inundaţii, Mihai Ghimpu a telefonat aceluiaşi ministru şi i-a atras atenţia să execute ordinul sau, în calitate de comandant suprem al Armatei. Ştirea a fost imediat preluata de presa de la Chişinău”.

Rezultatul referendumului de duminică a răsturnat toate aşteptările politologilor. Nici cei mai pesimişti dintre analiştii politici nu credeau că la referendum vor participa mai puţin de 40 la sută din electorat. Sondajele elaborate de IMAS, de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor acreditau, în general, participare de peste 60-65 la sută, dintre care peste 80 la sută voturi erau prezentate ca fiind în favoarea alegerii directe a şefului statului. Iată însă că situaţia s-a inversat.

Republica Moldova nu a făcut nici un progres economic şi rămâne în continuare cea mai săracă ţară din Europa. Potrivit datelor Eurostat (Agenţia europeană pentru statistică), ţara noastră se situează în coada clasamentului de pe continent în ceea ce priveşte Produsul Intern Brut (PIB), veniturile şi puterea de cumpărare a populaţiei pe cap de locuitor.

Eu m-am manifestat împotriva acestui referendum încă de la început şi mi-am făcut faimă proastă în ochii susţinătorilor acestuia. Acum însă am satisfacţia că s-a prăbuşit. Mai mult decât atât, am satisfacţia că liderii AIE recunosc că acest referendum este unul inutil, că problemele puteau fi soluţionate şi pe altă cale.

Dacă analizăm de ce s-a prăbuşit, găsim un şir întreg de explicaţii. Primul lucru este că boicotul comuniştilor a fost unul eficient. Apare întrebarea: de ce a fost eficient? La această întrebare ne răspunde exit-poll-ul pe Chişinău, care ne arată că cetăţenii rusolingvi nu au participat la votare şi putem presupune că acesta a fost un protest al lor nu atât la nivelul PCRM, cât o reacţie la faimoasele decrete ale preşedintelui Ghimpu.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu va dizolva Parlamentul şi va anunţa data alegerilor parlamentare anticipate dacă până miercuri, 8 septembrie, când Comisia Electorală Centrală va prezenta rezultatele finale ale referendumului din 5 septembrie, nu se va înregistra un rezultat în măsură să-l facă validabil - peste 1/3 din alegătorii înscrişi în listele electorale. Anunţul a fost făcut de către liderii AIE după ce s-au întrunit luni seara, într-o şedinţă.

Când ne-am uitat peste rezultatele sondajelor multă lume era sigură că referendumul va avea loc şi că, în mod sigur, va fi aprobată modificarea articolului 78 de Constituţie. Dacă analizezi însă atent rezultatele sondajului, înţelegi de ce ele nu s-au adeverit. Cred că factorul principal care a provocat absenteismul a fost boicotul Partidului Comuniştilor. Electoratul comuniştilor este unul disciplinat şi a urmat întocmai cererea PCRM de a nu participa la referendum. Acesta este factorul de bază. Desigur, este important totuşi să vedem în ce măsură electoratul comuniştilor nu a participat la plebiscit.

Liderul creştin-democrat Iurie Roşca a susţinut luni, 6 septembrie 2010, o conferinţă de presă în care a comentat rezultatele referendumului iniţiat de guvernanţii liberali privind instituirea regimului autoritar prezidenţial în Republica Moldova. Iurie Roşca a menţionat că eşecul înregistrat de guvernanţi în desfăşurarea acestui referendum constituie un vot de blam acordat de electorat lui Filat, Lupu, Ghimpu şi Urechean.

Urmăriţi mai jos un fragment video din conferinţa de presă a preşedintelui PPCD, Iurie Roşca. Textul integral al declaraţiilor făcute de Iurie Roşca vor fi publicate pe www.flux.md pe parcursul următoarelor zile precum şi în ediţia tipărită a ziarului.

Potrivit rezultatelor preliminare oferite de Comisia Electorală Centrală, rata de participare la referendumul constituţional din 5 septembrie 2010 a fost de 29,05% . Dintre aceştia, peste un procent au votat pe liste suplimentare. În secţiile de vot deschise peste hotarele ţării au votat 19 703 cetăţeni. 87,8% dintre cei care s-au prezentat la urnele de vot s-au pronunţat pro, iar 12,2% au votat împotriva modificării constituţiei.

Potrivit datelor Eurostat de anul trecut, 2009, Republica Moldova se situează, printre cele 47 de state europene, pe poziţia a doua a clasamentului mortalităţii infantile, fiind devansată doar de către Turcia, care are o rată a mortalităţii infantile de 15,3 la mie. Anul trecut în Republica Moldova au murit câte 12,1 prunci la 1 000 de nou-născuţi vii.

Politicienii care au constituit Alianţa pentru Integrare Europeană nu au primit, prin invalidarea rezultatelor referendumului din 5 septembrie curent, doar un vot de blam din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ci au şi fost sancţionată dur pentru aroganţa, cinismul şi nesimţirea de care au dat dovadă. Sătui şi plini de sine, reprezentanţii partidelor aflate la guvernare au sfidat electoratul, afişând o siguranţă plină de obrăznicie, şi nu au avut nici cea mai mică îndoială asupra faptului că cetăţenii acestei ţări vor proceda exact aşa cum le vor indica ei. Şefi mai mici sau mai mari de pe la partide diferite, dar la fel de infatuaţi cu toţii, nu admiteau nici măcar ipotetic posibilitatea eşuării referendumului. „Lăsaţi, le ziceau ei moderatorilor în cadrul dezbaterilor electorale, referendumul va avea loc şi va fi unul reprezentativ, cu o prezenţă mult peste 50 la sută.”

Eşecul ca succes sau despre conotaţiile geopolitice ale referendumului de duminică

„Întreg poporul”, cum a fost flatat de către iniţiatorii referendumului, ne-a surprins din nou cu aritmetica sa originală. Referendumul constituţional din 5 septembrie a eşuat pe motivul participării insuficiente la vot – 29,05%. Un alt referendum constituţional nu este posibil mai devreme decât peste 2 ani de acum încolo. Cel puţin în următorii 2 ani nu vom avea un preşedinte „atotnorodnic”, ci unul emanat de Parlament, aşa cum sunt şi preşedinţii unor ţări ca Germania, Italia, Grecia, Ungaria, Estonia, Letonia şi altele.