Preşedintele PD, Marian Lupu, cel care a declarat recent că Alianţa pentru Integrare Europeană şi-a dat, de facto, obştescul sfârşit, a mai avertizat că Republica Moldova ar putea intra în colaps economic, în cazul ruperii AIE. Iar dacă alianţa nu mai este, deci şi colapsul este iminent?
Potrivit lui Lupu, bugetul ţării se constituie, la nivel de aproape 70 la sută, din granturi, donaţii şi împrumuturi de peste hotare. În caz de destrămare a coaliţiei aflate la putere, Lupu crede că donatorii externi şi-ar putea sista activitatea şi susţinerea financiară. El a negat orice merit economic al actualei guvernări, al sistemului fiscal sau vamal. Precizăm doar că în acest Guvern activează şi miniştrii înaintaţi de Partidul Democrat. Iar prim-viceprim-ministru cu probleme de economie şi finanţe şi ministru al Economiei este nimeni altul decât Valeriu Lazăr, vicepreşedinte al partidului condus de Marian Lupu. De ce nu au fost retraşi miniştrii, dacă şeful formaţiunii este conştient de inconsistenţa acestui Guvern?
În sprijinul afirmaţiilor sale, Marian Lupu a făcut trimitere la informaţii primite chiar de la ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă. Solicitat de agenţia UNIMEDIA, Negruţă a spus că nu a oferit astfel de informaţii, afirmând că Lupu a făcut o declaraţie emotivă. L-a luat limba pe dinainte, a adăugat el. Ministrul a precizat că creditele şi granturile constituie doar 28 la sută. Dacă e vorba de ponderea în bugetul public naţional, cota surselor externe este de 18%, a afirmat Negruţă. Ministrul Finanţelor este sigur de faptul că banii promişi de partenerii externi vor ajunge în Moldova, indiferent de schimbările şi conjuncturile politice viitoare.
Fostul premier al Republicii Moldova, preşedintele Congresului Naţional al Industriaşilor şi Antreprenorilor şi preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Moldova, Vasile Tarlev, consideră că însăşi declaraţia că aproape 70 la sută din acumulările la bugetul ţării se constituie din împrumuturi externe, nu poate să nu îngrijoreze. Dacă lucrurile stau anume aşa, este o ruşine şi o problemă majoră pentru ţară. Şi mai grav este faptul că opinia publică nu ştie despre aceasta, că nu se discută problema, nu se caută soluţii. Situaţia nu poate dura la nesfârşit şi se impun acţiuni urgente şi eficiente, este de părere Tarlev.
Iar dacă ceea ce a spus Lupu nu corespunde adevărului, ne punem întrebarea, cât de democrată este această guvernare, care în faţa presei spune că este beton, dar, de fapt, nu ştie dreapta ce face stânga. Aceasta înseamnă că în interiorul Alianţei domneşte haosul, dacă nici la nivelul conducerii acesteia nu se ştie ce se întâmplă cu legea bugetului, constată Vasile Tarlev.
Chiar dacă ministrul Finanţelor, care afirmă că numai 28 la sută din acumulări provin din împrumuturi, are dreptate, ne întrebăm care este totuşi contribuţia sectorului real al economiei? Potrivit declaraţiilor oamenilor de afaceri, sectorul real al economiei naţionale este într-o criză profundă, este pe cale de dispariţie şi guvernarea actuală recunoaşte acest lucru, a mai adăugat ex-premierul. Şi această cifră de 28% este alarmantă şi anormală, pentru că restul vine din acumulări vamale, deoarece sectorul real este distrus.
Noi, în cadrul Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din cadrul Congresului Naţional al Industriaşilor şi Antreprenorilor, am propus un plan anticriză, pentru a stimula sectorul real, a pune în capul mesei producătorul autohton, a genera acţiuni de protejare a pieţei interne şi a o curăţa de produsele de import necalitative, aduse în ţară prin metode de contrabandă, a opinat Tarlev. Economia naţională nu trebuie să se bazeze pe import, ci pe export, pe relansare, reorganizare, pe crearea locurilor noi de muncă.
În ceea ce priveşte donatorii străini, aceştia nu dau bani pentru ochi frumoşi. Ei vor să vadă stabilitate politică, o echipă capabilă să promoveze reformele. Însă dacă ţinem cont de faptul că suntem într-o criză politică profundă, donatorii se vor gândi mult înainte de a da banii, a menţionat Vasile Tarlev.
Guvernarea actuală încearcă să ascundă starea adevărată în care se află economia ţării. Dar cu cât va întârzia mai mult informarea populaţiei şi întreprinderea unor acţiuni eficiente, cu atât consecinţele vor fi mai grave, a conchis preşedintele CNIA.
Şi dacă până mai adineauri toate problemele economice ale ţării erau puse de actualii guvernanţi pe seama moştenirii grele lăsate de comunişti, iată că, mai nou, sabotorii sunt identificaţi chiar în interiorul alianţei. Premierul Filat a continuat duelul declaraţiilor cu şeful PD, Marian Lupu, şi l-a acuzat, indirect, pe acesta de faptul că ar sta în spatele actualei crize a vinului. Filat a afirmat că această criză ar fi parte a unui joc politic electoral. El a lansat ipoteza că acţiunile oficialilor ruşi au fost coordonate cu un anumit lider politic de la Chişinău, iar acesta ar urma să deblocheze în mod miraculos situaţia în toiul campaniei prezidenţiale. Premierul a afirmat, în cadrul unei emisiuni la Jurnal TV, că Rusia loveşte doar în anumiţi lideri politici şi foarte curând se vor găsi politicieni disponibili să plece la Moscova şi să rezolve problema.
Ceva mai devreme, Marian Lupu, tot în cadrul unei dezbateri televizate, a lăsat să se înţeleagă că ar avea anumite relaţii la Moscova, prin intermediul cărora ar putea contribui la soluţionarea problemei vinului. Acesta şi-a explicat însă neimplicarea prin reacţiile care ar putea veni din partea unor „personaje supărăcioase” din sânul AIE.
Singura certitudine în toată această situaţie este că până la „The end” mai e departe. Deocamdată, povestea e cu „va urma”.
Ioana FLOREA