Preşedintele PD, Marian Lupu, cel care a declarat recent că Alianţa pentru Integrare Europeană şi-a dat, de facto, obştescul sfârşit, a mai avertizat că Republica Moldova ar putea intra în colaps economic, în cazul ruperii AIE. Iar dacă alianţa nu mai este, deci şi colapsul este iminent?

Potrivit lui Lupu, bugetul ţării se constituie, la nivel de aproape 70 la sută, din granturi, donaţii şi împrumuturi de peste hotare. În caz de destrămare a coaliţiei aflate la putere, Lupu crede că donatorii externi şi-ar putea sista activitatea şi susţinerea financiară. El a negat orice merit economic al actualei guvernări, al sistemului fiscal sau vamal.  Precizăm doar că în acest Guvern activează şi miniştrii înaintaţi de Partidul Democrat. Iar prim-viceprim-ministru cu probleme de economie şi finanţe şi ministru al Economiei este nimeni altul decât Valeriu Lazăr, vicepreşedinte al partidului condus de Marian Lupu. De ce nu au fost retraşi miniştrii, dacă şeful formaţiunii este conştient de inconsistenţa acestui Guvern?

Dacă un incendiu ar izbucni în oraşul Briansk din Rusia, situat în apropiere de graniţa cu Ucraina şi Belarus, întreaga Europă ar fi pusă pe jar. Nu departe de acest loc se află Cernobâlul, iar catastrofa din 1986 a lăsat în urmă un mediu puternic contaminat cu reziduuri radioactive, informează Deutsche Welle.

Pierderile provocate de incendiile devastatoare şi canicula fără precedent care au lovit Rusia în ultima perioadă s-ar putea ridica la 1% din produsul intern brut, echivalentul a 15 miliarde de euro, estimează economiştii ruşi, potrivit portalului de ştiri evz.ro. Aproape o treime din recolta preconizată pentru acest an a fost nimicită de flăcările care au pârjolit sute de mii de hectare. Numeroase activităţi economice au fost paralizate fie din cauza norului gros de fum care s-a aşternut deasupra principalelor oraşe industriale, fie a temperaturilor foarte ridicate.

Îndrăgita cantautoare Georgeta Voinovan a suferit o fractură de coloană în urma unui accident rutier. Geta, care în prezent se află în spital la terapie intensivă, a declarat pentru ziarul FLUX că se întorcea duminică noapte de la o nuntă la care a fost invitată să cânte: „În preajma satului Ratuş a explodat un cauciuc la maşina în care eram doar eu şi şoferul. Autoturismul a derapat pe şosea şi m-am ales cu o fractură de coloană. Eu am fost internată la spital duminică dimineaţa. Trauma este dintre cele mai periculoase, dar medicii spun că dacă voi urma tratamentul prescris, totul va fi bine, pentru că nervul este intact. Dar va trebui să stau exclusiv culcată timp de câteva luni. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că nu este mai grav, din fericire pot mişca mâinile şi picioarele. Acum primesc perfuzii şi tratament împotriva durerii. Dar sunt destul de responsabilă şi îmi dau seama de gravitatea situaţiei, după ce voi fi externată voi urma cu stricteţe cele prescrise de medici. Eu şi culcată pot să lucrez”, ne-a spus vedeta.

Suntem alături de familia Georgetei în aceste momente de grea încercare şi îi dorim însănătoşire grabnică vedetei.

Această aniversare, spre regretul figuranţilor, nu le-a oferit nici pe departe un prilej de festivităţi şi discursuri triumfaliste. Disensiunile din sânul Alianţei pentru Integrare Europeană au devenit atât de evidente, încât chiar liderii acesteia au renunţat să le mai camufleze, nici măcar de dragul aparenţelor. Avalanşa declaraţiilor a fost declanşată de şeful PD, Marian Lupu, care a spus pentru un post de radio din Rusia că AIE, de facto, nu mai există, după ce PLDM şi-a făcut publică intenţia de a participa cu propriul candidat la cursa pentru preşedinţie. Chiar dacă, ulterior, unii reprezentanţi ai coaliţiei de la guvernare au încercat să mai dreagă busuiocul, afirmând că este vorba de nişte declaraţii scoase din context, toate alegoriile referitoare la calitatea betonului din alianţă deja nu mai par să aibă haz.

Preşedintele de onoare al PD, deputatul Dumitru Diacov nu exclude că după alegerile parlamentare anticipate, formaţiunea condusă de Marian Lupu ar putea face alianţă cu Partidul Comuniştilor. Diacov, a declarat în cadrul ediţiei Puncte de reflecţie, că PD, ca şi orice altă formaţiune politică ajunsă în Parlament, va trebui să analizeze atent, ce alianţă poate fi creată pentru binele societăţii.

Vitalie Nagacevschi: „Există o tangenţă între faptul că eu am plecat din PLDM şi că îl apăr pe acest client. Am acceptat să-l apăr pe Vlad Plahotniuc pentru că este un client controversat şi datorită onorariului pe care mi l-a oferit. Am plecat din formaţiune pentru a nu deteriora imaginea PLDM”.

Marea actriţă Tamara Buciuceanu-Botez, care i-a încântat de-a lungul anilor pe spectatori şi telespectatori, a împlinit marţi 81 de ani.

„Isoscel”, cum a fost poreclită de generaţiile de liceeni din seria regizată de Nicolae Corjos, Tamara Buciuceanu-Botez îşi sărbătoreşte discret ziua de naştere, răspunzând cu bunăvoinţă tuturor celor care doresc să-i ureze „La mulţi ani!”, dar evitând să spună ce îşi doreşte să facă în viitor.

Presa europeană abordează tot mai intens chestiunea cetăţeniilor române obţinute de populaţia Republicii Moldova. Valul de nemulţumiri exprimate anterior în câteva reviste britanice a continuat în mass-media germană, cu articolul publicat în renumitul „Der Spiegel”.

În contextul frământărilor politice de la Chişinău, acolo unde Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) pare să se destrame sub spectrul certurilor tot mai intense şi frecvente dintre Marian Lupu (liderul Partidului Democrat şi propunerea iniţială a AIE pentru preluarea preşedinţiei) şi actualul premier, Vladimir Filat (liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova), situaţia ţării devine tot mai incertă. În cadrul acestor discuţii divergente apare şi preşedintele Parlamentului şi liderul interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu (preşedintele Partidului Liberal), al cărui decret privind declararea Zilei Ocupaţiei Sovietice a stârnit discordie în sânul Alianţei, precum şi un embargo economic ca măsură represivă din partea Moscovei, care s-a materializat în blocarea exporturilor de vin moldovenesc către Rusia, notează Stratfor, citată de Mediafax. Agenţia americană de analiză notează că R. Moldova ar putea deveni următoarea ţintă a Rusiei, subliniind că diviziunile din cadrul coaliţiei de guvernământ ar putea fi folosite de Rusia în scopul creşterii influenţei sale asupra Chişinăului. Stratfor scrie că Rusia este interesată în eliminarea elementelor proeuropene de peste Prut, în contextul în care discuţiile despre rezolvarea dosarului transnistrean au reînceput între Ucraina prorusă a lui Ianukovici şi Rusia condusă de preşedintele Dmitri Medvedev. În opinia analiştilor, România joacă un rol secundar în această bătălie care se prefigurează deasupra Chişinăului.

Americanii, canadienii, nemţii şi italienii au vrut să-l „importe“. De fiecare dată, răspunsul lui a fost „Nu“

“Mi se pare mai interesant să faci ceva într-o ţară în care toată lumea spune că nu se poate face nimic“

Justin Capră, românul care a inventat rucsacul zburător folosit acum de americani în călătoriile spaţiale, stă la Baloteşti, într-o casă austeră ca o chilie. Când l-au „vizitat“, hoţii i-au făcut pagubă doar pentru că au lăsat uşa deschisă la plecare. Era iarnă, el era plecat din localitate şi centrala a consumat gaz cât pensia lui pe o lună.

Deţinuţii politici de la Tiraspol, cunoscuţi ca „grupul Ilaşcu”, au fost decoraţi cu Ordinul Republicii, cea mai înaltă distincţie civilă a Republicii Moldova. Faptul este împlinit şi era dreptul şefului interimar al statului să decidă asupra acestei chestiuni, potrivit cu atribuţiile sale constituţionale şi legale. Decretul prezidenţial s-a dorit a fi o reparaţie morală şi un gest oficial de preţuire a suferinţei compatrioţilor noştri care au făcut fără nici o vină ani grei de temniţă la Tiraspol.

Ziarul ucrainean „Delo” a făcut clasamentul celor mai bogaţi cetăţeni ai Republicii Moldova şi un calcul estimativ al averii acestora. Potrivit delo.ua, aceştia sunt: 1. Anatol Stati – 500 milioane dolari, 2. Vladimir Plahotniuc – 300 milioane dolari, 3. Nicolae Cornâi – 120 milioane dolari, 4. Alexandru Pincevschi – 100 milioane de dolari, 5. Vasile Chirtoacă – 90 de milioane de dolari, 6. Gabriel Stati (fiul lui Anatol Stati) – 75 de milioane de dolari, 7. Iuri Drukker – 75 de milioane de dolari, 8. Oleg Voronin – 70 de milioane de dolari, 9. Ion Struza – 30 de milioane de dolari, 10. Vladimir Filat – 30 de milioane de dolari.

Probabil că mulţi dintre cititorii noştri au rămas surprinşi să constate că cei mai bogaţi oameni din ţara noastră sunt doar milionari, mai ales că în presă s-au vehiculat cu alte cifre. Spre exemplu, nu o singură dată s-a scris că cel mai bogat om din Republica Moldova este controversatul om de afaceri Anatol Stati, averea căruia s-ar cifra la peste 2,5 miliarde de dolari, iar acesta nu a dezminţit informaţia. De fapt, nu există nici o contradicţie între ceea ce s-a scris până în prezent şi investigaţia celor de la delo.ua. Autorul acestui material, Marina Moiseeva, precizează că a luat în calcul doar activele deţinute de cei 10 bogătaşi, adică totalitatea bunurilor care aparţin unei persoane în calitate de acţionar, fără a lua în calcul mijloacele băneşti de pe conturile bancare şi proprietăţile deţinute ca persoane fizice, cu atât mai mult averile înscrise pe numele altor persoane. Spre exemplu, autorul materialului, jurnalista Marina Moiseeva, precizează că Vladimir Filat, încă din momentul în care s-a lansat în business – anul 1994, le-a transmis activele sale unor terţe persoane. Cititorii vor putea afla mai multe detalii din „planşeta milionarilor” prezentată de Delo, pe care o reproducem în original. [detalii]»

Discursul liderului PPCD, Iurie Roşca, în cadrul mesei rotunde cu genericul "Cine spală creierii electoratului?", organizată astăzi de Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă şi Asociaţia Obştească "Societatea Civilă împotriva Corupţiei"

În cartea sa „Moldova ante portas” (Bucureşti, Tritonic, noiembrie 2005) proaspătul cetăţean moldovean şi consilier prezidenţial Dan Dungaciu, încheind pe o notă sufletească solidul „Dosar al Mitropoliei Basarabiei”, scrie: „Şi încă ceva. Într-o vizită în R. Moldova, autorul acestor rânduri a avut şansa să îl întâlnească pe bătrânul şi înţeleptul Moş Toader, 86 de ani, din Ţinutul Orheiului. Discutând despre subiectul pe care l-am tratat în această secţiune, bătrânul şi înţeleptul Moş Toader a spus, printre altele: „Fericită va fi Basarabia când va fi sfinţită de paşii Patriarhului ei…”. Este poate, gestul cel mai consistent pe care Bucureştiul îl poate face în raport cu condiţia Mitropoliei Basarabiei sau chiar al regiunii. Ar fi un gest decisiv. Nu puţini sunt cei care păstrează nădejdea, alături de Moş Toader din Ţinutul Orhei, că Patriarhul României nu îşi va încheia strălucita lucrare de Întâi Stătător al Bisericii Ortodoxe Române fără să calce pe pământul unei mitropolii care odată era numită „de aur”…”.

Ne întrebam cu puţin timp în urmă, dacă nu se vor simţi cam înghesuiţi Mihai Balan şi Dan Dungaciu în aceeaşi funcţie de consilieri ai preşedintelui interimar Mihai Ghimpu în probleme de integrare europeană. Şi iată că misterul a fost dezlegat. Consilier este acum Dungaciu, iar pentru Balan caritabilul nostru interimar a obţinut funcţia de ambasador în Grecia. Un fel de premiu de consolare, exact ca pe vremea fostei guvernări, atât de blamate de actualii potentaţi.

Liberalii te cheamă să votezi pentru o reformă falsă.

Printre multiplele activităţi de popularizare şi răspândire a culturii naţionale realizate de Asociaţiunea pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA, organizaţie înfiinţată în 1861 la Sibiu, se înscrie şi Tabăra de cultură şi civilizaţie românească „Acasă la noi”, care, în cele 14 ediţii de până acum, a făcut posibil ca 2500 de copii şi tineri din Republica Moldova, Serbia şi Bulgaria (Valea Timocului) şi Ucraina (Regiunea Cernăuţi) să cunoască mai multe despre românii din Ţară şi cultura noastră comună.

Primăria Chişinău este acţionată în judecată pe motivul majorării nejustificate a tarifelor la serviciile prestate de SA Apă-Canal Chişinău. Radu Buşilă, preşedintele Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă, afirmă că în tariful pentru serviciile de apeduct şi canalizare a fost inclus atât creditul contractat de primăria capătalei de la BERD în sumă de 17 mln euro, cât şi dobânda aferentă, fapt care contravine prevederilor legale. Consumatorii chişinăuieni fiind nevoiţi să achite şi o rată de rentabilitate a întreprinderii SA Apă-Canal Chişinău calculată la maxim, adică – 10 %.

Cine se face vinovat de pagubele imense pe care le-au provocat inundaţiile din această vară? Aceasta este întrebarea la care suntem obligaţi să găsim un răspuns. Să nu uităm că, potrivit ultimelor informaţii prezentate de Comisia naţională pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor, în urma revărsării râurilor Prut şi Nistru au fost afectate 1 105 de locuinţe, mii de oameni au rămas pe drumuri, fără casă şi fără masă. Numai în raionul Hânceşti au fost inundate 761 de case, în Ungheni – 55, în Nisporeni – 2. Peste 2000 de persoane au fost evacuate. Aceste persoane trăiesc o adevărată dramă umană. Multe familii au pierdut totul, agoniseala de o viaţă.