În opinia ministrului Bujor, conducerea Academiei manifestă un interes exagerat pentru menţinerea monopolului asupra gestionării, după bunul plac, a banilor publici destinaţi cercetării ştiinţifice. El a calificat poziţia preşedintelui AŞM „drept o încercare de a bloca un proces vital pentru Republica Moldova de ajustare a cadrului legal şi normativ în domeniu la standardele europene”, proces tergiversat intenţionat pe parcursul mai multor ani.

Solicitat de Info-Prim Neo, Bujor a precizat că Ministerul Educaţiei nu se consideră parte beligerantă, astfel încât să instituie un „moratoriu”, deoarece discuţiile pe marginea proiectului Codului Educaţiei fac parte dintr-un dialog firesc şi civilizat între componentele unei societăţi pentru care toleranţa este un principiu de bază. Potrivit lui, Ministerul Educaţiei aşteaptă de la societate, de la instituţiile implicate direct sau indirect în procesul de educaţie, opinii care ar aduce îmbunătăţiri documentului supus dezbaterilor, mizând, înainte de toate, pe sinceritatea celor antrenaţi în discuţie şi pe spiritul de responsabilitate al acestora.

Şi dimpotrivă, adoptarea Codului Ştiinţei şi Inovării a avut loc, în opinia lui Leonid Bujor, într-o lipsă totală de transparenţă, cu neglijarea ştiinţei universitare şi de ramură, care au nevoie, de asemenea, de sprijinul statului şi de acces egal la resursele de dezvoltare. În opinia ministrului, structura de gestionare a mijloacelor destinate cercetării, care va activa sub egida Guvernului, trebuie să fie un organism independent faţă de instituţiile abilitate cu cercetarea ştiinţifică, având menirea să asigure condiţii echitabile pentru cercetarea ştiinţifică academică, universitară şi de ramură.
Bujor a mai afirmat că decizia finală asupra examinării şi adoptării Codului Educaţiei va fi luată, în comun, de componentele Alianţei pentru Integrare Europeană, după largi consultări publice şi nu va fi subordonată intereselor de grup.

Pe de altă parte, preşedintele AŞM, Gheorghe DUCA, a făcut recent o declaraţie în care a calificat drept ridicole speculaţiile conform cărora instituţia ar fi împotriva elaborării unui cod al educaţiei. Dar, a precizat el, savanţii optează pentru un cod veritabil în domeniu, care să corespundă exigenţelor moderne în procesul educaţional. Duca a acuzat gravele erori comise la elaborarea actualului proiect al Codului Educaţiei, încropit la repezeală în baza Codului Educaţiei fostei guvernări, - respins de asemenea de AŞM. În opinia academicianului, proiectul este afectat de prevederi declarative, limbaj confuz şi terminologie învechită, generatoare de haos juridic, în stare să paralizeze două sisteme de bază ale statului – educaţia şi cercetarea.

Preşedintelui Academiei şi-a precizat poziţia, după o declaraţie a premierului Vlad Filat, în care acesta a opinat că ar trebui instituit un moratoriu, pe o perioadă nedeterminată de timp, asupra proiectului Codului Educaţiei. El a spus pentru MOLDPRES că problema este mai mult decât importantă pentru ţară, de aceea va trebui studiată atent şi cu migală. Filat a mai spus că Republica Moldova are nevoie de o Academie a sa şi nimănui nu-i va fi permis ca acest "templu" al ştiinţei să fie la cheremul oamenilor mânaţi de interese meschine de grup şi afaceri lucrative. Totodată, ministrul educaţiei, Leonid Bujor, a negat existenţa vreunei indicaţii a primului ministru privind introducerea moratoriului asupra proiectului Codului, învinuind conducerea forului academic de scoaterea unor expresii din context. Dimpotrivă, a spus el, dezbaterile asupra proiectului Codului Educaţiei au fost lansate oficial pe 21 aprilie, în cadrul unei acţiuni la care a fost prezent şi primul ministru al Republicii Moldova.

Amintim că mai mulţi reprezentanţi ai academiei au criticat proiectul Codului Educaţiei. Grupul de lucru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi a directorii organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării a constatat, de asemenea, că proiectul supus dezbaterii are un conţinut confuz din punct de vedere al obiectului de reglementare, fiind incluse prevederi referitoare atât la relaţiile din domeniul educaţiei, cât şi la cele din domeniul de cercetare-inovare, deşi ultimul domeniu este deja reglementat de un alt act legislativ în vigoare. Experţii au propus să fie coordonată şi sincronizată aprobarea proiectului Codului Educaţiei cu operarea unor modificări şi completări la Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, Codul civil şi alte acte legislative, asigurând delimitarea clară a finalităţilor de reglementare (educaţie şi cercetare). În opinia Comisiei, proiectul propus dezbaterii publice, va duce inevitabil la scindarea comunităţii ştiinţifice, fapt ce va avea un impact negativ asupra ştiinţei şi economiei naţionale.

De aceeaşi părere este şi academicianul Teodor Furdui, în opinia căruia Codul educaţiei este un camuflaj pentru scindarea savanţilor şi subminarea AŞM.
Potrivit lui, proiectul Codului urmăreşte, în mod camuflat, crearea unui sistem paralel de gestionare a ştiinţei, inovării şi transferului tehnologic, fapt care intră în flagrantă contradicţie nu numai cu principiile de gestionare a ştiinţei din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare (CŞI) în vigoare, cu Legea privind actele legislative, dar şi cu prevederile Constituţiei.

La rândul său, academicianul Valeriu Canţer, referindu-se la proiectul respectiv, a menţionat că în toate ţările Uniunii Europene, educaţia şi cercetarea sunt reglementate de acte legislative distincte. În ceea ce priveşte gestionarea, aceste domenii sunt administrate fie de un Minister unic al Educaţiei şi Cercetării (Italia, Polonia, Portugalia, Slovenia etc.), fie de două ministere separate (Franţa, Austria, Danemarca, Spania etc.). În opinia lui Valeriu Canţer, ar fi mai rezonabil să ne raliem la practica europeană, cu o legislaţie distinctă şi unică pentru întreaga sferă de cercetare şi inovare, iar în Codul educaţiei să facem referinţă la aceasta.