O însănătoşire civică, morală a societăţii noastre 

Cât despre acuzaţiile din partea PCRM, vicepreşedintele comisiei, dr. în istorie Igor Caşu a replicat luni, într-o conferinţă de presă, că nu cei care vor să deschidă arhivele fac politică. „Perioada sovietică pare un trecut care nu mai trece, dacă ţinem seama de numărul mare de nostalgici după această perioadă, fapt reflectat şi de ultimele sondaje. Iar cei care au suferit în perioada stalinistă au rămas cu o frică perpetuă, pentru ei Stalin nici acum nu este mort. Elucidarea acestei perioade istorice va reprezenta şi o însănătoşire civică, morală a societăţii noastre, care va ieşi din împotmolirea din trecut. Gradul de cunoaştere a trecutului istoric este legat direct de gradul de democratizare”, a spus istoricul Igor Caşu.

La rândul său, preşedintele comisiei, Gheorghe Cojocaru a declarat că intenţia istoricilor este de a studia ideologia, metodele şi consecinţele regimului totalitar comunist de o manieră echilibrată, în baza documentelor de arhivă, fără a intra în polemică cu oamenii politici. „Nu e o vendetă politică, este angajamentul nostru în această iniţiativă care îşi propune să tragă o linie asupra trecutului nostru comunist, care ne trage mereu de picioare. Regimul totalitar comunist a fost condamnat peste tot în lume, este inevitabil să se întâmple şi în Republica Moldova”, a precizat Cojocaru. 

Recomandările Consiliului Europei (CE) 

În 1991, Partidul Comunist din Moldova a fost scos în afara legii, fiind însă readmis în legalitate în 1994. În anii 90, după cum susţine Igor Caşu, nu a existat o acţiune a istoricilor, care să aibă un caracter organizat, de studiere şi de apreciere a regimului comunist din perioada sovietică, fiind singulare încercările specialiştilor în domeniu de a elucida dramele populaţiei sub regimul sovietic, în situaţia în care era practic blocat accesul la dosarele din arhive. „Este adevărat că această comisie a fost creată prin decret prezidenţial, dar să ne amintim că CE a adoptat Recomandarea 1481 din 2006 cu privire la moştenirea comunistă şi nazistă, precum şi recomandarea mai specifică, din 2 aprilie 2009, prin care recomandă statelor unde au existat regimuri comuniste să faciliteze accesul la dosare”, a spus Caşu.     

Comisia a fost formată în urma decretului din 14 ianuarie curent a preşedintelui interimar Mihai Ghimpu şi s-a întrunit în primă şedinţă la 17 ianuarie. În cadrul şedinţei au fost aprobate regulamentul şi planul de activitate, conceptul structurii studiului şi au fost create grupurile de lucru. Studiul şi raportul final, care vor conţine şi recomandări din partea comisiei, urmează să fie prezentate până la 1 iunie 2010. Data următoarei şedinţe a fost stabilită pentru 20 februarie. Din comisie fac parte 30 de membri, inclusiv 20 de istorici, care nu vor fi remuneraţi din buget, alocaţiile publice urmând să fie prevăzute doar pentru detaliile tehnice – redactare, traducere, editare etc.   

Accesul (interzis) la arhivele de stat 

Cea mai gravă problemă sesizată de specialişti a fost accesul (negat) la arhivele statului. Secretarul comisiei, Mihai Taşcă, a spus că, potrivit estimărilor, în arhivele Ministerului de Interne se află peste 170 mii de dosare, iar în arhivele SIS – aproximativ 80 de mii. Majoritatea copleşitoare a dosarelor au fost puse la categoria „secret de stat”, iar în ultimii ani a scăzut progresiv numărul dosarelor care au fost prezentate în urma solicitărilor. În 2008, numărul dosarelor din arhiva SIS care au fost examinate la cerere a fost de doar 58, cu mult mai puţin decât în anii precedenţi. Chiar şi Federaţia Rusă, care se consideră succesoarea URSS, are o politică mult mai liberală în ce priveşte accesul la dosarele din arhive, până în prezent istoricii ruşi publicând peste 200 de volume de documente din perioada sovietică, a declarat Igor Caşu.

Un alt membru al comisiei, istoricul Ion Varta, a spus că tematica investigaţiilor ştiinţifice este foarte complexă, sub aspect cronologic şi tematic, care se referă la „cea mai dramatică perioadă din istoria noastră”. Crimele de care se face vinovat regimul totalitar comunist din Moldova sunt similare celor din Ucraina (în special în RASS Moldovenească, cu marea teroare din anii 37 şi foametea organizată). Istoricii ucraineni au reuşit să probeze, în baza documentelor, că ţara lor a suferit un adevărat genocid, în acest sens, ucrainenii fiind mult mai avansaţi în calea lor de cercetare a consecinţelor regimului totalitar comunist. Noi, din păcate, nu dispunem de un astfel de rechizitoriu probator, cauza principală fiind negarea accesului la arhive.