Îi va retrage sau nu preşedintele interimar Mihai Ghimpu „Ordinul Republicii” lui Ivan Ivanovici Bodiul, prim-secretar al Partidului Comunist din R.S.S. Moldovenească (1961-1980), ca fiind acordat pe nemerit?

Pe 12 ianuarie, la Chişinău a demarat prima rundă de negocieri la nivel de experţi asupra Acordului de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Delegaţia moldovenească a fost condusă de către ministrul adjunct de Externe, Natalia Gherman, iar în fruntea delegaţiei Uniunii Europene s-a aflat şeful Direcţiei pentru relaţii externe a Comisiei Europene, Gunnar Wiegand.

Deputatul democrat Andrei Popov, viceministru de Externe, va fi înlocuit în fracţiunea parlamentară a PDM de către candidatul supleant Oleg Sârbu, din oraşul Edineţ. Validarea mandatului acestui candidat a fost propusă de Comisia Electorală Centrală, verdictul urmează să-l dea Curtea Constituţională. Oleg Sârbu este un om de afaceri şi are 43 de ani.

Site-ul structurii locale a Patriarhiei Ruse în Republica Moldova ne-a anunţat în după-amiaza zilei de 7 ianuarie 2010 că: “În luminoasa zi a sărbătoririi Naşterii Domnului un sobor de preoţi în frunte cu Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Vladimir a oficiat serviciul divin praznical la Catedrala Mitropolitană.

Ex-premierul Mircea Druc susţine că Bucureştiul este gata să susţină pretenţiile legale ale Rusiei asupra Crimeii în schimbul întoarcerii Moldovei României

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a emis un decret cu privire la „constituirea Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova”, transmite DECA-press.

Veaceslav Untilă, Iurie Colesnic şi alţi câţiva reprezentanţi ai AMN din teritoriu, autointitulaţi şi „aripa liberală” a formaţiunii condusă de Serafim Urechean, au anunţat că părăsesc Alianţa Moldova Noastră şi aderă la Mişcarea Acţiunea Europeană, condusă în prezent de istoricul Anatol Petrencu.

Dacă sfârşitul anului trecut a fost marcat la Chişinău de un şir de divorţuri în sânul unor partide, începutul lui 2010 este marcat de mariaje între unii actori politici.

Cea de-a 160-a aniversare de la naşterea geniului tutelar limbii şi spiritualităţii române, Mihai Eminescu, este un bun prilej cât se poate de potrivit să revenim la chestiunea limbii române în administraţia centrală de stat din Republica Moldova. Am scris în ultimele luni despre faptul că Guvernul, ministerele şi principalele autorităţi centrale sau instituţii ale administraţiei de stat menţin sintagma „limba moldovenească” nu doar în documentaţia lor internă, dar şi pe paginile lor de internet, destinate comunicării cu publicul.

După ce am plasat pe pagina web a FLUX-ului (www.flux.md) articolul „Câţi securişti de la SIS sunt, totuşi, kaghebişti?” cititorii ne-au scris pe forum un şir de mesaje în care susţin că guvernarea AIE este obligată să adopte legea lustraţiei. Şi cu adevărat, dacă alianţa de guvernământ doreşte în mod sincer aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi nu intenţionează doar să mimeze integrarea europeană, aşa cum au făcut comuniştii, ar trebui să voteze o asemenea lege. Mai ales că la Parlament a fost depusă, în premieră, o asemenea iniţiativă legislativă încă în anul 2000.

Valoarea veniturilor s-a majorat, la sfârşitul anului trecut, cu 6,1 la sută, dar, în acelaşi timp, şi cheltuielile s-au majorat cu 10 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent, arată datele statistice.

La sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, şeful aparatului directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate, domnul Oleg Mâţa, ne-a expediat o scrisoare prin poştă prin care ne informează că nu ne poate oferi informaţiile pe care le-am solicitat de la SIS în articolul „KGB rediviva! De la KGB la SIS şi de la SIS la KGB”, publicat în ediţia din 4 decembrie a ziarului nostru. În acel material am relatat povestea unui omulean care ne-a trecut pragul redacţiei şi care susţinea că, după ce AIE l-a numit în funcţia de director pe Gheorghe Mihai, în cadrul acestei structuri au început remanieri importante de cadre.

În timp ce unor localităţi rurale din Republica Moldova le sunt refuzate sume de bani necesare pentru contractarea unor fonduri investiţionale din partea Uniunii Europene, unii deputaţi comunişti beneficiază de ajutoare financiare substanţiale din partea guvernului Filat.

Republica Moldova are doi vecini, România şi Ucraina, state cu care împarte o frontieră de 1906 kilometri, dintre care 684 cu România şi 1222 cu Ucraina.

Ne amintim cu toţii că încă din 1992, de pe timpul agrarienilor (Sangheli, Snegur, Lucinschi, Diacov, Bulgari, Moţpan, Andronic etc.) şi până astăzi Republica Moldova este „fondator” al Companiei interstatale de televiziune MIR, postul de televiziune al CSI. Televiziunea MIR a fost înfiinţată la reuniunea şefilor de stat din CSI din 9 octombrie 1992 „în scopul reflectării colaborării politice, economice şi umanitare” între statele membre şi în scopul (atenţie!) „formării spaţiului informaţional comun al Comunităţii”.

Interviu cu juristul Ghenadie Vaculovschi, expert al Institutului pentru Dezvoltare Regională şi Administrativă Durabilă (IDRAD)

Curtea Constituţională a restituit spre concretizare sesizarea avocatului parlamentar Tamara Plămădeală, privind constituţionalitatea Tratatului dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat şi a Protocolului Adiţional, care reglementează transmiterea sub jurisdicţia Ucrainei a sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca, raionul Ştefan Vodă.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat recent, în cadrul unei emisiuni televizate, că, în cazul transmiterii sub jurisdicţia Ucrainei a sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca, nu ar fi vorba de o cedare teritorială, ci de schimb de teritorii dintre Republica Moldova şi Ucraina, iar Protocolul Adiţional, semnat de preşedinţii celor două ţări în 1999 şi ratificat de Parlament în 2001, ar conţine condiţia impusă de Chişinău, potrivit căreia, Republica Moldova primeşte, în schimbul celor 7,7 km de autostradă, 430 de metri de mal al Dunării în zona localităţii Giurgiuleşti. Nimic mai fals.

Minimul de existenţă a înregistrat, în trimestrul trei al anului curent, o scădere cu 13,9 la sută în comparaţie cu perioada similară a anului trecut, constituind, în medie, pentru o persoană 1.085,4 lei.

Un militar a săvârşit, pe parcursul a două zile după părăsirea garnizoanei, opt infracţiuni, care prevăd pedepse drastice, anunţă un comunicat al Procuraturii Generale.

Numărul elevilor în anul de studii 2009-2010 a constituit 413,7 mii, ceea ce este cu 34,3 la sută mai mic comparativ cu anul de studii 2000-2001, arată datele statistice.

În viitorul apropiat Republica Moldova se va confrunta cu schimbări climatice care vor schimba radical peisajul ţării noastre, iar unele sectoare ale economiei şi unele sfere ale vieţii sociale vor fi grav afectate, se afirmă într-un raport elaborat de PNUD.

Majoritatea populaţiei Republicii Moldova, inclusiv cadrele medicale, refuză administrarea vaccinului contra virusului A(H1N1). Doar 25.669 persoane au fost imunizate până la 3 ianuarie curent, fiind utilizate doar 17 la sută din cele 50 de mii de doze disponibile. În municipiul Chişinău, au acceptat administrarea vaccinului „CANTGRIP” doar 3.486 de persoane.

Creşterea preţurilor la produsele petroliere şi la cele lactate va duce la majorarea nivelului inflaţiei şi la scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, consideră directorul Agenţiei de Rating şi Estimare „Estimator – VM”, Natan Garştea.

Asociaţia pentru asistenţă la iniţierea afacerilor „Cornelius” pregăteşte demararea unui proiect în domeniul microcreditării micului business. Despre ce aduce nou pe piaţa creditară acest proiect şi care sunt avantajele de care vor beneficia oamenii de afaceri ne relatează preşedintele Asociaţiei „Cornelius”, Eduard Roşca.

Numărul cetăţenilor Republicii Moldova care vor să iniţieze propria afacere este în continuă creştere. De multe ori însă, deşi există dorinţă, nu există bani sau idei pentru iniţierea propriului business. Ziarul FLUX şi Asociaţia pentru asistenţă la iniţierea afacerilor „Cornelius” îşi propun să ajute toţi cititorii cu iniţiativă, care vor să înceapă o afacere.

1478. Un scriitor care nu stăpâneşte cum se cuvine limba – principalul său instrument de lucru – e ca un nesimţit care-şi permite să apară în public descheiat la pantaloni.

Valentin MÂNDÂCANU. Regăsirea de sine

Moldcell aduce o nouă ofertă cu care îşi răsplăteşte clienţii pentru loialitate. Cu siguranţă, oferta – care este una foarte tentantă – , nu va trece neobservată şi de utilizatorii altor operatori de telefonie mobilă. Noutatea pe care o aduce Moldcell pe piaţa noastră este setul complet de servicii BlackBerry®.

Datorită strădaniilor filosofului şi eminescologului Constantin Barbu, volumele „Codul Invers - Arhiva înnebunirii şi uciderii nihilistului Mihai Eminescu” pot fi citite şi la Chişinău. Cele 15 volume apărute până acum au fost donate, în luna decembrie, când Constantin Barbu a vizitat Chişinăul, Centrului Academic Internaţional „Mihai Eminescu”.

Piteşti, 25.12.09

„Domnule Valentin Mândâcanu,

Aveţi o inimă de român basarabean. Alături de inima dumneavoastră bate inima altui român basarabean pe care soarta l-a dus pe meleaguri argeşene, tot româneşti ca şi cele basarabene.

Când spunem astăzi Mihai Eminescu, ne referim nu doar la poet, ci şi la prozatorul, publicistul, gânditorul şi chiar la omul politic Eminescu. Omul modern vede în opera lui Eminescu un contemporan. Fiecare îşi are un „Eminescu al lui”. Pentru actorul Vitalie Rusu de la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, poetul care îi uneşte pe români nu e doar un geniu al literaturii, ci, mai întâi de toate, un model de artist care şi-a făcut onest şi conştiincios meseria, un om care s-a ocupat de ceea ce i-i dat.

Scriitorul, dramaturgul şi scenaristul Nicolae Esinencu a lipsit, miercuri, 13 ianuarie, de la evenimentul organizat în cinstea sa în sala mare a Uniunii Scriitorilor. Colegii săi nu s-au mirat prea mult, afirmând că Nicolae Esinencu nu s-a dezminţit nici de data aceasta - a procedat, ca de fiecare dată, în felul său. Şi preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, venit să-l felicite pe scriitorul Nicolae Esinencu, l-a aşteptat în zadar preţ de câteva minute.

La 11 iunie 2002, Guvernul Tarlev a adoptat Hotărârea nr. 740 cu privire la edificiile şi locaşurile de cult, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 79-81/838 din 20 iunie 2002. Hotărârea în speţă anticipa admiterea în legalitate, sub presiune internaţională, a Mitropoliei Basarabiei, ca urmare a Hotărârii CEDO din 13 decembrie 2001 (definitivă din 27 martie 2002).

Anul 2010 marchează 85 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române. Cu acest prilej, la 4 februarie va avea loc o şedinţă solemnă a permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, dedicată acestui eveniment. După şedinţa solemnă va fi oficiată în Catedrala Patriarhală o slujbă de Te Deum.

Deşi din 2005 Turcia şi-a anunţat intenţia de a intra în posesia moaştelor Sfântului Ierarh Nicolae, Episcopul din Mira Lichiei, considerat de creştini Mare Făcător de Minuni, până în prezent propunerile venite din partea Guvernului turc au întâmpinat refuzul repetat din partea Italiei. În ultimii ani, tot mai mulţi ortodocşi merg în pelerinaj în oraşul italian Bari, pentru a se ruga la moaştele Sfântului Nicolae, printre ei fiind numeroşi cetăţeni moldoveni aflaţi la muncă în oraşele Italiei.

Semnalăm cu bucurie apariţia la editura “Noua Galilee” din Chişinău a volumului I al Dicţionarului istorico-biografic “Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altădată”. Dicţionarul deschide colecţia “Personalităţi basarabene”.

Acest an a început cu încă o veste tristă. A murit Anatol Neamţu, compozitor, chitarist, cantautor, membru al formaţiei Noroc, fratele dirijorului Petre Neamţu.

Japonia este ţara visului meu şi una din puţinele ţări din lume care, din anumite motive, spre marele meu regret, nu am vizitat-o. Omul de artă nipon Kenichi Yoshida încearcă să redea, în mottoul său, esenţa timpului, dorind să-l transforme într-o stare de eleganţă şi favoare dulce. Însă am avut marele noroc că, pe când mă tratam în spitalul Hammersmith din Londra, unul dintre medicii mei a fost un domn nipon, pe nume Yohsi, care mi-a povestit despre gastronomia şi bucătăria japoneză. Astfel, în acest articol doresc să vă relatez despre unele principii ale niponilor.

Ziarul oficial şi postul de radio al Vaticanului au criticat blockbuster-ul lui James Cameron pentru că “flirtează cu ideea că venerarea naturii poate înlocui religia”, scriu cei de la „Hollywood Reporter”. Reprezentanţii Vaticanului au catalogat filmul drept o poveste “simplistă şi siropoasă”, care nu are niciun merit în afară de imaginile spectaculoase.

Duminică, 17 ianuarie, la un an de la moartea actorului Victor Ciutac, Teatrul Naţional îi va aduce un omagiu marelui actor. Astfel, cu începere de la ora 12.00, la teatru va avea loc dezvelirea bustului lui Victor Ciutac, care va fi amplasat la etajul II al instituţiei. De asemenea, va avea loc şi o lansare de carte şi o serată de omagiere.

Este cunoscută situaţia complicată în care se află unele minorităţi naţionale din Republica Moldova care, spre deosebire de minoritatea rusă, privilegiată mereu de-a lungul timpului, la noi, duc o lipsă cronică de carte în limba maternă. Situaţia este cu atât mai gravă când este vorba despre cultura şi tradiţiile acestora. Ana Pagur, conducătorul Ansamblului etnofolcloric bulgar „Vâglence”, fondat încă în aprilie 1988, speră ca cel puţin anul acesta să se reuşească editarea unei culegeri de texte şi cântece din folclorul bulgar păstrat în satele Moldovei.

La 15 ianuarie, de ziua naşterii poetului Mihai Eminescu, în toate marile săli de spectacol din Chişinău, precum şi în teatre, şcoli, biblioteci vor avea loc evenimente de comemorare a „românului absolut”, după cum l-a numit filosoful român Petre Ţuţea pe Mihai Eminescu. Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” va prezenta spectacolul jubiliar dedicat aniversării a 160 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, cu genericul „Al meu nume or să-l poarte/ Secolii din gură-n gură”, cu participarea actorilor şi a Orchestrei de Cameră a Teatrului Naţional (dirijor Daniel Fedorean).

Interpretul Nicolae Gribincea, unul dintre discipolii „Tălăncuţei”, şi ansamblul etnofolcloric „Plăieşii”, care a împlinit 20 de ani de activitate, au susţinut un program extraordinar de colinde, la 29 decembrie, la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, în cadrul Clubului Folcloriştilor, Etnografilor, Interpreţilor şi Amatorilor de Folclor (CFEIAF).

Deşi a dispărut din vizorul presei după ce a făcut impresie la prima ediţie a Fabricii de Staruri, Dyma, pe numele său adevărat Dumitru Gheorghiţă, s-a gândit că e momentul potrivit să revină. Chiar dacă nu beneficiază de o promovare şi o strategie de marketing asemeni contracandidatului său de la Ungheni, Pavel Turcu, Dyma este considerat unul dintre favoriţii cursei Eurovision din acest an.