Grozavu consideră că ideea despre existenţa unui oarecare schimb: Palanca contra Giurgiuleşti, nu este decât un mit. „Din momentul în care ar fi existat Palanca contra Giurgiuleşti, lucrurile acestea ar fi fost fixate, în special de Ucraina, în cadrul acestor documente”, afirmă preşedintele societăţii culturale „Dunărea şi Marea”.

Potrivit lui Petru Grozavu, Comisia pentru evaluarea crimelor comunismului a găsit documente cartografice care ar demonstra că Republica Moldova ar trebui să dispună de un spaţiu mai mare pe malul Dunării decât este în prezent. „Zona pe care a fost stăpână Republica Moldova după cel de-al Doilea Război Mondial la Giurgiuleşti e de 1150 de metri, calculat foarte strict după retragerea armatei sovietice, după terminarea războiului, de unităţile militare stabilite la Dunăre”, afirmă Grozavu.

În opinia lui, construcţia terminalului de la Giurgiuleşti a fost începută anume din considerentele că un segment al malului râului Dunărea se află sub jurisdicţia Republicii Moldova.

Admiterea protocolului adiţional la tratatul moldo-ucrainean de frontieră este una dintre cele mai mari greşeli, consideră Petru Grozavu. În opinia lui, acest protocol trebuie retras, deoarece Republica Moldova nu are nici o obiecţie, în linii generale, faţă de acest tratat, însă problema toată constă în acest protocol. „Problema protocolului nu vizează problema de frontieră, ci o chestiune de patrimoniu, care trebuie discutată separat, alături de celelalte probleme”, consideră preşedintele societăţii culturale „Dunărea şi Marea”. Grozavu mai crede că, în cazul în care protocolul nu va fi retras, Republica Moldova riscă să se trezească cu frontiera moldo-ucraineană fixată pe şoseaua de la Palanca.