Un apartament cu două odăi în centrul capitalei, un automobil de marca Mercedes, din anul 2005, cota-parte la SRL „EUROSIM” şi salariul de preşedinte - cam acestea sunt veniturile declarate de către preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu.

Preţul la benzină a fost majorat pentru a treia oară în acest an. La începutul săptămânii curente, staţiile PECO au afişat un preţ la benzină mai mare cu 30 de bani, faţă de săptămâna trecută.

„Am convenit împreună cu liderii Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) să formăm Comisia pentru reforma constituţională, dar, în cele din urmă, am fost lăsat de unul singur pentru a depăşi criza”, a declarat preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, la Jurnal TV.

Fostul preşedinte al Republicii Moldova, liderul comuniştilor moldoveni, Vladimir Voronin, a fost audiat marţi de către Comisia pentru elucidarea cauzelor evenimentelor din luna aprilie 2009. Liderul PCRM a ţinut în faţa anchetatorilor o alocuţiune, ce conţine un set de întrebări, care, în opinia dânsului, nu-şi găsesc răspunsul până astăzi. Vă prezentăm în continuare textul declaraţiei lui Vladimir Voronin, pe care, de altfel, o găsim extrem de actuală.

Cea mai mare provocare pentru economia Republicii Moldova este situaţia politică, iar eforturile guvernării au fost de a identifica orice posibilitate legală de a evita alegerile anticipate.

Liderul Partidului Democrat (PD), Marian Lupu, a fost audiat marţi, 23 martie, de către Procuratura Generală în calitate de martor, pe marginea dosarului din 7 aprilie. După mai bine de trei ore de audienţă, liderul PD a făcut presei o declaraţie senzaţională, el a admis că evenimentele care s-au derulat în cursul zilei de 7 aprilie 2009 au avut pe alocuri caracteristicile unei loviturii de stat. „Am văzut anumite manifestări care ar putea să poarte amprenta unor caracteristici a tentativei unei lovituri de stat.

Reprezentanţii Guvernului Republicii Moldova şi cei ai Uniunii Europene au semnat miercuri, la Bruxelles, Programul de Asistenţă pentru Moldova pentru anii 2011-2013 în valoare de 1,9 miliarde de euro. Documentul a fost semnat de către premierul Vladimir Filat şi de comisarul Uniunii Europene pentru Extindere şi Politica de Vecinătate, Stefan Fule.

La 5 iulie 2000 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege constituţională prin care a revizuit o serie de norme din Legea supremă. Prin reforma respectivă, Republica Moldova a fost transformată în republică parlamentară. Modificările operate în Constituţie la acea dată nu au fost de natură să clarifice într-un mod satisfăcător rolul fiecărei instituţii politice. Distribuţia prerogativelor, sarcinilor şi competenţelor nu s-a făcut în deplină concordanţă cu ideea de republică parlamentară. Neajunsurile sistemului constituţional moldovenesc au ieşit la suprafaţă în anii 2000 şi 2009.

Experţii consideră că în cazul Palanca, autorităţile de la Chişinău dau dovadă de neprofesionalism, fapt ce afectează grav interesele naţionale ale Republicii Moldova

Graba pe care o manifestă autorităţile de la Chişinău în cazul cedării către Ucraina a teritoriului de la Palanca este nejustificată şi poate duce la nişte decizii pripite care vor afecta grav interesul cetăţenilor Republicii Moldova. Sintagma „Palanca contra Giurgiuleşti” trebuie exclusă din dezbaterile publice, deoarece actele care stipulează condiţiile şi contextul cedării tronsonului de drum Odesa-Reni din regiunea satului Palanca nu fac absolut nici o referire despre vreun schimb de teritorii cu Ucraina.

“Dizolvarea Parlamentului este în detrimentul stabilităţii, dar dacă acesta nu reuşeşte să aleagă un preşedinte, legislativul trebuie să fie dizolvat”.

(Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei, 12 martie 2010)

Viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Popov, a declarat că, potrivit unui document, semnat în anul 1940 de autorităţile URSS, frontiera administrativă a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti se oprea la Prut, nu la Dunăre. Potrivit lui Popov, anume acest document ar fi stat la baza negocierilor dintre Chişinău şi Kiev pe tema delimitării frontierei.

În primul rând, există probleme care ar fi bine să lipsească din dezbaterea publică şi din polemica dintre partide. Este vorba de bazele statului, bazele constituţionale. În privinţa acestor chestiuni nu trebuie să existe polemici. Trebuie să existe un consens naţional, ceea ce nu se întâmplă în momentul de faţă. Se încearcă, printr-un fel de revoluţie fără arme, să fie substituit un sistem constituţional. Dar nu aceasta este tema de astăzi. Şi problema politicii externe, de asemenea, nu trebuie să polarizeze clasa politică în două tabere. Iar ceea ce se întâmplă acum în legătură cu Palanca şi în legătură cu multe alte chestiuni legate de acest subiect sau care rezultă din politica externă nu sunt gestionate în mod profesionist şi, din această cauză, avem această problemă.

Viceministrul Justiţiei, Gheorghe Susarenco, consideră că o eventuală cedare a teritoriului naţional în regiunea satului Palanca poate fi făcută doar cu condiţia ca acest lucru să fie aprobat de toţi cetăţenii Republicii Moldova în cadrul unui referendum pe această temă. În caz contrar, consideră oficialul, autorităţile vor atenta la prevederile Constituţiei Republicii Moldova, care stipulează clar că teritoriul naţional este inalienabil, iar dacă interesul naţional necesită o astfel de situaţie, singura soluţie în acest sens o constituie referendumul în cadrul căruia să se pronunţe întreaga populaţie cu drept de vot.

Directorul portalului de ştiri Omega, Alexandru Petcov, consideră că declaraţia autorităţilor potrivit căreia Ucraina a oferit Republicii Moldova 450 de metri la Dunăre este una cinică, întrucât localitatea Giurgiuleşti a avut dintotdeauna ieşire la Dunăre. În acest sens, jurnalistul a amintit despre faptul că lucrările la portul internaţional Giurgiuleşti au fost demarate încă în 1994 şi au fost oprite din cauza unor probleme cu localnicii din satul Giurgiuleşti, care au fost expropriaţi abuziv. El a atras atenţia că, în acel moment, nimeni, inclusiv Fondul Monetar Internaţional, care s-a arătat dispus să finanţeze proiectul, nu a acuzat Republica Moldova că demarează lucrări de construcţie pe teritoriul statului ucrainean.

Actuala frontieră moldo-ucraineană în zona terminalului Giurgiuleşti nu este cea care corespunde frontierei RSSM stabilită în anul 1940, consideră ex-ministrul al Reintegrării, Vasile Şova.

Toate documentele care ţin de problemele sensibile cu Ucraina sunt în limba rusă, ca dovadă că ele au fost fabricate la Kiev, iar Chişinăul, mai mult sau mai puţin, de fiecare dată, a mers pe urma faptului împlinit şi a semnat documente de această natură, a declarat Petru Grozavu, reprezentantul societăţii culturale „Dunărea şi Marea”.

Cu Palanca riscăm să creăm un precedent, pentru că, inevitabil, la Kiev ar putea să apară forţe politice care vor dori să ridice din nou problema teritoriului de la Giurgiuleşti, consideră istoricul Mihai Adauge, care, în anul 2001, a înfiinţat şi condus grupul de iniţiativă „Comitetul cetăţenesc Palanca”.

La Chişinău există un interes sporit pentru cedarea traseului de la Palanca Ucrainei, consideră analistul politic Victor Gurău. Actuala guvernare are un interes deosebit pentru anumite imobile din Ucraina, aflate în proprietatea Republicii Moldova. Declaraţia a fost făcută în cadrul unei mese rotunde organizată de Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă, dedicată problemei traseului de la Palanca.

Membrii Curţii Constituţionale au respins, fără drept de apel, sesizarea avocatului parlamentar Tamara Plămădeală, care le-a cerut să se pronunţe asupra constituţionalităţii Tratatului dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat şi a Protocolului Adiţional. Motivul invocat de Curtea Constituţională îl constituie faptul că această sesizare nu poate fi acceptată spre examinare în fond, deoarece problema abordată în ea a făcut anterior obiectul jurisdicţiei constituţionale, la sesizarea unor deputaţi în Parlament.

Domnului Constantin MARIN, preşedintele Companiei

SCRISOARE DESCHISĂ

Republica Moldova riscă să devină ţara cu cea mai îmbătrânită populaţie din Europa, după ce s-a constatat că este cea mai săracă ţară europeană, consideră expertul IDIS „Viitorul” în politici sociale şi dezvoltare, Viorica Antonov. Şi asta în timp ce, conform datelor oferite de Banca Mondială, Europa va avea până în 2025 una dintre cele mai îmbătrânite populaţii din lume.

Casa Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) aduce la cunoştinţa beneficiarilor săi că până la sfârşitul lunii martie, poliţa de asigurare medicală poate fi procurată cu o reducere de până la 75 la sută.

Copiii reprezintă 28 la sută din populaţia săracă a Republicii Moldova, iar 80 la sută dintre aceştia locuiesc în mediul rural, arată un studiu lansat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Municipalitatea susţine că amenajarea şi construcţia zonei de agrement „Valea Morilor” necesită peste 200 milioane de euro. Banii urmează a fi alocaţi de către investitori.

Consilierul municipal din partea PPCD, Alexandru Corduneanu, care este şi membru al Grupului Civic pentru Patrimoniu Cultural (GCPC), a declarat că patrimoniul cultural şi istoric al Chişinăului este în pericol de dispariţie, întrucât, în momentul de faţă, în lipsa unei structuri care să protejeze patrimoniul istoric, sunt demolate zeci de edificii incluse în Registrul monumentelor din Republica Moldova.

Primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, va înainta un proiect de lege prin care va solicita să fie permis importul de automobile la mâna a doua cu o vechime de până la 10 ani.

Decizia autorităţilor municipale de a construi o fabrică de ardere a deşeurilor pe teritoriul municipiului Chişinău pune pe jar cetăţenii care locuiesc în preajma locului rezervat construcţiei. Fabrica de ardere a deşeurilor urmează să fie construită în preajma Staţiei de epurare a apelor, unde Consiliul municipal a decis să aloce 10 hectare de teren unor investitori italieni, care au obţinut dreptul de efectuare a lucrărilor de construcţie şi de exploatare a întreprinderii.

Numărul cetăţenilor Republicii Moldova care vor să iniţieze propria afacere este în continuă creştere. De multe ori însă, deşi există dorinţă, nu există bani sau idei pentru iniţierea propriului business. Ziarul FLUX şi Asociaţia pentru asistenţă la iniţierea afacerilor „Cornelius” îşi propun să ajute toţi cititorii cu iniţiativă, care vor să înceapă o afacere.

Republica Moldova beneficiază de un credit preferenţial din partea Băncii Mondiale în valoare de 24 milioane de dolari, dintre care 22,5 milioane de dolari sunt prevăzuţi pentru Linia de credit, în scopul susţinerii şi dezvoltării exportatorilor privaţi.

Revigorarea transportului de mărfuri este direct proporţională cu dezvoltarea economiei ţării, însă pentru anul 2010 nu se prevăd tendinţe de majorare a volumului de mărfuri transportat, a declarat pentru FLUX viceministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Boris Gherasim (în imagine).

1534. Am mai vorbit despre graiul românesc din Basarabia şi am deplâns gradul destul de înaintat de alterare faţă de limba românească normală. (…) Ne trebuie o doză suplimentară de înţelegere pentru catastrofele abătute asupra limbii româneşti din Basarabia, care e vie, dar încă beteagă. (…) Dl Vatamaniuc din Transnistria îmi trimite un articol cu litere chirilice din anul 1939. Articolul evidenţiază halul în care era schingiuită acolo limba vechilor cazanii. Puteţi să vă imaginaţi că ceea ce se întâmpla în Transnistria a fost apoi transplantat timp de zeci de ani în Basarabia. Articolul vădeşte eforturile bestiale de înghesuire a limbii româneşti în „Patul lui Procust”, adică de rusificare forţată.

În concluzie, să nu-i privim ironic pe vorbitorii basarabeni, ci să-i ajutăm ca pe nişte răniţi.

George PRUTEANU. Apel la îngăduinţă. „Flux”, 3 aprilie 1998

Mâine, 27 martie, este Ziua Mondială a Teatrelor. Tradiţional, în această zi, UNITEM (Uniunea Teatrală din Republica Moldova) desfăşura Gala Premiilor, care desemna cele mai reuşite realizări teatrale ale anului. De ceva timp însă, tradiţia a fost întreruptă, ca să fie reluată în acest an. Despre cea de-a X-a ediţie a Galei UNITEM discutăm cu Sandu Grecu, preşedinte UNITEM, director artistic al Teatrului Satiricus „I. L. Caragiale”. În acest an, gala Premiilor UNITEM se va desfăşura la 29 martie, în zi de luni, singura zi a săptămânii când teatralii au zi liberă.

Guvernul sovietic a confiscat abuziv toate proprietăţile Mitropoliei Basarabiei. Unele dintre bunurile imobile (clădiri) au fost distruse, iar altele s-au păstrat până astăzi. Mitropolia Basarabiei este singura Biserică din Republica Moldova căreia Guvernul a refuzat să-i restituie bunurile confiscate abuziv de regimul totalitar de ocupaţie. (Continuare din numărul precedent)

Pe 1 aprilie, cu începere de la ora 17.00, va avea loc Sărbătoarea Cântecului Pascal. Despre acest eveniment, organizat în premieră la Chişinău şi care fa vi transmis în direct la posturile publice de radio şi tv, ne vorbeşte Andrei Tamazlâcaru, compozitor, etnomuzicolog, folclorist.

Comitetul reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană (CROCEU) s-a reunit, pentru prima oară, la Bruxelles, pe 17 martie, anunţă orthodoxie.com, citat de „Ziarul Lumina”. Scopul întâlnirii a fost discutarea participării Bisericilor Ortodoxe în dialogul cu instituţiile Uniunii Europene în vederea aplicării articolului 17 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene (TFUE): “Recunoscând identitatea lor şi contribuţia lor specifică, Uniunea întreţine un dialog deschis, transparent şi frecvent cu Bisericile”.

În primele trei zile din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos (29-31 martie 2010), la Mănăstirea Antim din Bucureşti va avea loc prepararea Marelui Mir, care va fi sfinţit în timpul Sfintei Liturghii oficiată în Catedrala patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în Joia Mare (1 aprilie 2010), informează Biroul de Presă al Patriarhiei Române.

Interviu cu Bernhard Hiller, coordonator local al proiectului „ApaSan„

- Domnule Bernhard Hiller, care au fost dificultăţile cu care v-aţi confruntat în realizarea acestor proiecte? Ce a prevalat: sărăcia oamenilor, statistic vorbind, Republica Moldova fiind totuşi cea mai săracă ţară din Europa, sau mentalitatea perimată a unei părţi a cetăţenilor moldoveni, lipsa de organizare şi a disponibilităţii de a contribui financiar la rezolvarea uneia dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă?

Sfinţirea Marelui Mir săvârşită de ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în Joia Mare a anului 1882 a dat naştere unei noi dispute cu Patriarhia Ecumenică. O epistolă semnată de patriarhul ecumenic Ioachim al III-lea, împreună cu ierarhi membri ai sinodului constantinopolitan, dezaproba acest act, motivând că “arhiereii din diferite locuri trebuie a lua Sfântul Mir de la tronul cel de la noi preasfânt, patriarhicesc, apostolic şi ecumenic”.

Reprezentanţii Republicii Moldova la Oslo au intrat deja în febra pregătirilor pentru Eurovision 2010. Prima semifinală a concursului va avea loc pe 25 mai, iar ţara noastră va evolua prima în semifinale.

Lipsa accesului populaţiei Republicii Moldova la sursele de apă potabilă este o problemă moştenită încă din perioada sovietică. Problema nu a putut fi rezolvată timp de 19 ani de independenţă a statului. Ceea ce în Occident este o banalitate, un atribut indispensabil al traiului zilnic - apeductul şi sistemul de canalizare, la noi reprezintă un lux la care puţini au acces. Mai ales în cazul populaţiei din mediul rural.

Recent a fost realizat un top 10 al copiilor extraordinari, care au reuşit să se facă cunoscuţi datorită talentului lor. Printre ei este şi Cleopatra Stratan, conaţionala noastră care a cunoscut succesul la vârsta de trei ani.