Referendumul nu era necesar ţării noastre deoarece:
- ar fi creat un precedent periculos – oricine se putea prevala pe viitor de procedeul acestui precedent;
- structura orânduirii social-politice din Republica Moldova nu a suferit modificări de natură să impună o nouă lege supremă şi nici nu a avut loc o schimbare de regim politic în ţara noastră;
- şmecheria cu referendumul urmărea anularea efectelor juridice doar a unor prevederi din Constituţie, care nu erau pe placul unor componente ale guvernării, în mod special din considerente electorale;
- este inacceptabilă revizuirea Constituţiei în funcţie de interesele de moment ale unor grupări politice sau persoane.

Ieşirea din actuala situaţie critică este posibilă prin următoarele etape:

- Iniţierea unui dialog public în problema reformei constituţionale între majoritatea parlamentară, opoziţia, partidele extraparlamentare, societatea civilă, mediul academic, în prezenţa mass-media;
- asumarea publică, în cadrul acestui dialog, de către toate partidele care au intenţia de a participa la viitoarea campanie electorală pentru alegerea Parlamentului, a angajamentului de a nu înainta şi susţine la funcţia de şef al statului candidaţi din rândurile partidelor politice.
- evitarea tentativelor irealizabile de revizuire a unor norme constituţionale – actualii actori parlamentari nu trebuie să-şi propună imposibilul, ci să iniţieze revizuirea doar acelor norme constituţionale în privinţa cărora poate fi găsit un consens larg.
- depunerea proiectului de lege pentru revizuirea Constituţiei trebuie să se facă în actuala legislatură, pentru a evita pierderea de timp. După alegerile parlamentare anticipate, care sunt obligatorii, noua componenţă a legislativului va putea adopta modificările a Legea supremă, înainte de procedura de alegere de către legislativ a Preşedintelui ţării.

Parlamentul Republicii Moldova nu are dreptul legitim de a-şi depăşi mandatul. Acesta a fost format şi funcţionează în baza Constituţiei Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în baza legislaţiei în vigoare, care are putere juridică inferioară Constituţiei. O eventuală iniţiativă a actualei componenţe a legislativului de a revizui Constituţia poate fi înaintată numai cu respectarea procedurii prescrisă de normele juridice din actele normative în baza cărora actualul Parlament îşi exercită mandatul.

Nici Constituţia şi nici Codul electoral nu reglementează referendumul pentru adoptarea unei noi constituţii. Chiar dacă majoritatea parlamentară va completa Codul electoral cu un capitol dedicat referendumului constituţional, aceste prevederi noi vor fi nule dacă vor contraveni Constituţiei. În cazul în care completările la Codul electoral vor fi conforme cu Constituţia, referendumul constituţional va avea doar caracter consultativ şi oricum Parlamentul va fi forul care va adopta modificările propuse. Dacă, însă, alianţa va completa Codul electoral cu unele prevederi neconstituţionale, atunci acţiunile acesteia se vor pomeni în afara cadrului legal şi constituţional. Adică, într-o asemenea eventualitate, alianţa se va comporta ca un regim ilegal.
De fapt, actuala majoritate parlamentară are numai ambiţia să prelungească cu orice preţ mandatul actualului Parlament, care a expirat odată cu nealegerea de către acesta a şefului statului. Unii lideri ai majorităţii sunt deranjaţi de reglementările din Constituţie care fac inevitabilă dizolvarea Parlamentului în asemenea circumstanţe. Deci, „iniţiativa” de adoptare a unei noi constituţii, adică de pretinsă constituire a celei de „a doua republici”, urmăreşte doar scopul păstrării actualei componenţe a legislativului pentru o perioadă convenabilă unor lideri ai majorităţii.

Ne miră uşurinţa cu care reprezentanţii puterii tratează problema cu privire la schimbarea constituţiei. Constituţia SUA datează din 1787, adică are deja de peste 200 de ani si nimeni nu s-a gândit s-o schimbe. Or, Constituţia noastră are doar 16 ani neîmpliniţi si Guvernanţii deja se gândesc s-o schimbe.
Trebuie sa existe motive temeinice ca o constituţie sa fie abrogată prin alta. Constituţiile vechi sunt abrogate de către altele noi doar în cazurile când au loc schimbări radicale de regimuri sau de orânduiri. O lege supremă nouă este necesară numai în cazurile când reglementările cuprinse în vechea lege supremă sunt desuete, adică nu cadrează cu noile realităţi sociale şi vin în contradicţie cu principiile, instituţiile şi valorile fundamentale ale noii orânduiri. Or, aceasta stare de fapt nu există în Republica Moldova
Considerăm de asemenea că nu este întemeiată nici poziţia celor care insistă că Legea supremă a Republicii Moldova ar fi una provizorie şi lipsită de legitimitate.

Asociaţia Juriştilor Creştin-Democraţi, 17 martie 2010