În sesizarea avocatului parlamentar se spune că, în urma examinării unei petiţii semnată de 1170 locuitori din satul Palanca, dar şi a altor documente, prin ratificarea Tratatului dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat, Legea nr. 348 – XV din 12.07.2001, au fost încălcate unele norme din Constituţia Republicii Moldova care garantează drepturi fundamentale ale cetăţenilor.

Potrivit avocatului parlamentar, Protocolul adiţional la Tratatul între Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat din 18 august 1999, ratificate de către Parlament la 12 iulie 2001, contravin următoarelor norme constituţionale:
Art. 8 alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova care prevede că intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia, adică înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 348 – XV din 12 iulie 2001 prin care s-a ratificat Tratatul şi Protocolul adiţional trebuia de revizuit articolele 1 alin. (1), art. 3 alin. (1) şi (2), art. 8 alin. (2), art. 27 alin. (1) şi art. 46 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova;
Art. 27 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova care prevede garantarea dreptului la libera circulaţie în ţară a cetăţenilor. Însă, conform art. 4 alin. 4.1) din Protocolul adiţional, “trecerea locuitorilor localităţii Palanca, care circulă cu vehicule pe teritoriul învecinat sectorului transmis, se efectuează pe drumul de ieşire la sectorul indicat la km 57+400”, iar “toate celelalte drumuri de ieşire existente pe sectorul transmis din partea localităţii Palanca vor fi închise din ziua intrării în vigoare a prezentului Protocol”. Prin această prevedere a Protocolului se încalcă direct şi vădit dreptul la libera circulaţie pe acest sector a cetăţenilor Republicii Moldova. De asemenea, prin art. 3 alin. 3.2) din Protocol se prevede că atunci când “se încalcă regimul de circulaţie a populaţiei locale, partea ucraineană va înştiinţa organele de autoadministrare locală ale Republicii Moldova” despre aceasta. De asemenea, menţionez că după sectorul de autostradă cedat şi a teritoriului adiacent rămân teritorii, cu sunt fosta gospodărie piscicolă, păşunea satului, Baibol şi Abdiv, care formează exclave cu o suprafaţă totală de 926 ha, care includ cotele de pământ arabil (79 ha) prelucrate de locuitorii satului Palanca care constituie proprietate privată a acestora, la fel includ imaşurile satului (800 ha) şi un teren împădurit, accesul către care este îngrădit;
Art. 46 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova care prevede garantarea dreptului la proprietate privată. Proprietatea privată include posesia, dispoziţia şi folosinţa. Deoarece accesul cetăţenilor din satul Palanca la terenurile de după traseul cedat este îngrădit prin efectele juridice ale tratatului, rezultă că acest drept le-a fost îngrădit în mod nelegitim acestor persoane, care se bucură de protecţie, în dreptul lor de proprietate, prin normele constituţionale. Acesta este încălcat de asemenea prin art. 3 alin. 3.2) din Protocol prin prevederile că atunci când “se încalcă regimul de exploatare a pământului, partea ucraineană va înştiinţa organele de autoadministrare locală ale Republicii Moldova” despre aceasta.

Astfel, Tamara Plămădeală solicită Curţii Constituţionale sa exercite controlul constituţionalităţii Legii Nr. 348 din 12 iulie 2001 pentru ratificarea Tratatului dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat, precum şi a articolelor 2 alin. 2.1), 3 alin 3.1), 4 alin. 4.2) şi 4.3), 5, 6 alin. 6.2), 7, 8 şi 12 din Protocolul adiţional la Tratatul între Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat din 18 august 1999. În acest sens, avocatul cere Curţii să declare aceste prevederi ca fiind neconstituţionale.

Segmentul de autostradă Odessa – Reni, cu o lungime de 7,7 km, în regiunea localităţii Palanca din raionul Ştefan Vodă a fost transmis în exploatarea şi sub jurisdicţia Ucrainei conform Protocolului adiţional la Acordul de frontieră dintre Ucraina şi Moldova, semnat la 18 august 1999. Ucraina insistă însă şi asupra transmiterii inclusiv şi a teritoriului de sub această autostradă, fapt acceptat de autorităţile de la Chişinău care au declarat ca vor ceda acest pamant Ucrainei, în pofida faptului că în Acord se stipulează expres că “segmentul transmis este proprietate a Ucrainei pe teritoriul Republicii Moldova“.