Prim-ministrul Vladimir Filat a avut miercuri o întrevedere cu Iulia Timoşenko, prim-ministru al Ucrainei, cu care a discutat despre relaţiile dintre cele două state, transmite serviciului de presă al Guvernului. Sursa oficială a Executivului nu a menţionat însă dacă în cadrul întrevederii s-a discutat despre intenţia Chişinăului de a ceda Ucrainei teritoriul Republicii Moldova din preajma tronsonului de 7,7 km de drum în regiunea satului Palanca, raionul Ştefan Vodă.

O parte importantă a simpatizanţilor formaţiunilor politice din cadrul Alianţei pentru Integrarea Europeană (AIE) regretă destrămarea Uniunii Sovietice, se spune într-un studiu efectuat de Institutul pentru Politici Publice (IPP). Conform „Barometrului opiniei publice”, aproximativ 34,2 la sută din totalul respondenţilor care regretă dispariţia URSS sunt susţinătorii alianţei de guvernare.

„Apropo de Giurgiuleşti. În urma acelui Acord şi în cadrul căruia s-a reglementat situaţia acelei porţiuni de drum – 7 kilometri în regiunea satului Palanca – am primit acel teritoriu în zona Giurgiuleşti, care ne-a permis să avem ieşire prin Dunăre la Mare”. „Republica Moldova are un Acord cu Ucraina, prin care ţara vecină ne-a oferit 430 de metri din teritoriul său pentru ca prin portul de la Giurgiuleşti să avem ieşire la Dunăre, iar ţara noastră, încă, nu şi-a îndeplinit angajamentul asumat în 1999 privind porţiunea de 7 km de drum de lângă Palanca”.

Locuitorii satului Palanca s-au adresat cu un apel preşedintelui interimar Mihai Ghimpu şi premierului Vladimir Filat în care îşi exprimă indignarea faţă de modul în care autorităţile gestionează problema celor 7,77 km de autostradă ucraineană care traversează Republica Moldova, precum şi faţă de intenţia de a ceda Ucrainei teritoriul naţional din preajma acestui traseu. În apelul semnat de peste 1 000 de persoane se menţionează că, în situaţia în care această problemă va fi soluţionată în detrimentul intereselor cetăţenilor Republicii Moldova, locuitorii satului vor recurge la „diverse metode” pentru a-şi apăra drepturile legitime.

Postul Pro TV Chişinău transmite la 3 decembrie 2009 declaraţiile fostului şef al statului, Vladimir Voronin, făcute în aceeaşi zi în faţa presei despre înregistrarea unei discuţii dintre fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Valeriu Pasat, şi ex-senatorul Partidului România Mare, Ilie Ilaşcu. Fostul Preşedinte Vladimir Voronin a susţinut: „Eu cred că i-au crescut aripi lui Pasat. Dar nici un cuvânt nu este corect şi nici nu are de unde. (…) Cereţi de la SIS pelicula discuţiei lui Pasat cu domnul Ilaşcu, într-un restaurant din Bucureşti, din 2005. Ea în SIS se păstrează. Şi atunci aţi vedea cine pe cine punea în sarcină să omoare”.

Presa internaţională a anunţat că autorităţile de la Sofia au făcut publice numele ziariştilor bulgari care au colaborat cu Securitatea. Au fost deconspiraţi cei mai importanţi jurnalişti din presa scrisă bulgară care au fost colaboratori ai serviciului secret (DS) în timpul fostului regim comunist. Comisia pentru studierea dosarelor, care investighează legăturile personalităţilor publice cu serviciul secret al fostului regim comunist înainte de 1989, a verificat în total 328 de jurnalişti de la 20 de ziare din Bulgaria. Alţi 80 de jurnalişti, care s-au născut după 1973, nu au fost vizaţi de investigaţia desfăşurată pe baza dosarelor Comisiei.

Interviu cu fostul primar de Giurgiuleşti, Dumitru Niculiseanu

Nistrul este al cincilea fluviu în Europa, o importantă resursă de apă dulce şi o arteră acvatică navigabilă din Marea Neagră până mai sus de Soroca, ultimul port în amonte. Pe fluviul Nistru există peste 300 de insule. Cea mai mare dintre acestea este Nişaliu, insula cu o suprafaţă de 107,7 hectare, în cursul inferior al Nistrului, în vechile margini ale localităţii Crocmaz din raionul Ştefan Vodă.

Preţurile, sărăcia, şomajul, viitorul copiilor şi corupţia continuă să fie problemele care îngrijorează cel mai mult populaţia Republicii Moldova, se spune în studiul „Barometrul opiniei publice”, efectuat de către Institutul de Politici Publice.

FLUX a spus adevărul despre faptul că actualele autorităţi ale Republicii Moldova sunt dispuse să ducă la bun sfârşit opera începută de Lucinschi şi continuată de Voronin de rupere din teritoriul nostru naţional a circa o mie de hectare în regiunea satului Palanca, precum şi despre revolta locuitorilor din această comună. Aceste adevăruri l-au determinat pe premierul Vladimir Filat să efectueze duminica trecută o vizită de lucru în localitatea din extrema de sud-est a Republicii Moldova.

Numărul cetăţenilor Republicii Moldova care vor să iniţieze propria afacere este în continuă creştere. De multe ori însă, deşi există dorinţă, nu există bani sau idei pentru iniţierea propriului business. Ziarul FLUX şi Asociaţia pentru asistenţă la iniţierea afacerilor „Cornelius” îşi propun să ajute toţi cititorii cu iniţiativă, care vor să înceapă o afacere.

Nicolae Federiuc în discuţie cu rectorul Universităţii Tehnice a Moldovei, academicianul Ion Bostan, dr. habilitat, profesor universitar

Dacă anterior companiile private obţineau cele mai mari profituri, atunci în 2008 situaţia s-a schimbat, întreprinderile de stat deţinând întâietate la acest capitol, arată un clasament elaborat de compania de consultanţă financiară „EVM Consulting”.

FLUX–ul din 4 decembrie curent a publicat articolul „Energia termică este, de fapt, un deşeu de care ar trebui să beneficiem gratuit…”, în care autorul acestuia, inginerul economist Alexandru Şelaru, a prezentat o „mică analiză a CET-urilor din Chişinău”, după care a tras două concluzii: (1) preţul energiei termice produsă de CET–uri ar trebui să fie zero, pe motiv că gazul necesar obţinerii energiei termice este achitat deja în factura energiei electrice; (2) locuitorii oraşului Chişinău sunt furaţi de o sumă importată de bani de câteva agenţii, întreprinderi de stat sau municipale, printre care Şelaru numeşte şi ANRE.

1455. Europa luminată ne întinde braţele sale cele mai viteze, cele mai umane, cele mai sincere, ca să scape ţara noastră de suferinţi, în care a îmbătrânit şi ca să o întinerească prin legi şi reforme civilizatoare; care din noi nu va alerga înaintea ei, cu inimă de Român, cu cuget de creştin, aprins de dumnezeiasca schimbare ce însufleţeşte pe om? Să alergăm dar înaintea Europei şi să arătăm dorinţele ţării.
Constantin VÂRNAV, membru în divanul ad-hoc al Moldovei din 1857, în şedinţa de la 18 octombrie.

Volumul exporturilor de mărfuri realizat în ianuarie-octombrie curent s-a diminuat cu 24,2 la sută, iar importurile s-au redus cu 36,9 la sută faţă de perioada similară a anului precedent.

Asociaţia Naţională a Uniunilor de Creaţie (ANUC) şi Centrul de Politici Culturale organizează, la 12 decembrie, Congresul oamenilor de cultură, în cadrul căruia vor fi abordate probleme ce ţin de reconsiderarea rolului culturii în societatea de astăzi, raportul dintre Putere şi cultură, revitalizarea mişcării culturale în teritoriu, reforma sistemului de finanţare a culturii, statutul omului de cultură etc.

Filmul „Arrivederci”, realizat de regizorul Valeriu Jereghi, a obţinut recent trofeul la Festivalul Internaţional de Film din oraşul Salerno, Italia. În argumentarea juriului, inscripţionată pe trofeul înmânat regizorului moldovean, se menţionează că filmul a fost apreciat (la categoria „Artă & Cultură”, secţiunea mediametraje) „pentru interpretarea, cu un stil şi eleganţă demnă tradiţiei neorealismului italian, tragediei interioare a celor doi copii în faţa realităţii crude a vieţii”.

Una din cele trei figuri importante de români basarabeni, alături de Cuviosul Anatolie Tihai şi fratele său, Melodul Iacob, în cadrul Misiunii Ortodoxe din Japonia secolului XIX, a fost cea a muzicologului liturgist Dimitrie Livovschi.

Cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru s-a încheiat marţi, 8 decembrie. Festivalul a întrunit 16 spectacole: 15 dintre ele a teatrelor din Republica Moldova şi un spectacol prezentat de Teatrul „Nottara” din Bucureşti. Ministrul Culturii, Boris Focşa, a menţionat că această ediţie a festivalului a fost pregătită în pripă, deoarece a fost pusă sub semnul întrebării din cauza lipsei de mijloace financiare. Dar pentru ca o criză financiară să nu declanşeze una culturală, organizatorii au făcut totuşi un efort. Festivalul a beneficiat de un buget auster – 200.000 lei, şi din acest motiv nu a fost unul competitiv, nu a avut un juriu şi nu a oferit premii, ci doar diplome şi menţiuni.

Patriarhia Română a îndemnat ierarhii şi clerul de la bisericile de mir şi mănăstiri ca, împreună cu credincioşii mireni, în timpul sfintelor slujbe, să înalţe rugăciuni către Dumnezeu pentru sănătate, ocrotirea şi izbăvirea de boală, pace, linişte şi iertare de păcate, conform îndrumărilor din Liturghier (Adunare de cereri la diferite trebuinţe din viaţa omului). Acest îndemn din partea Patriarhiei a venit în urma creşterii rapide a numărului de îmbolnăviri prin diferite tipuri de gripă.

Editura Institutului Biblic din cadrul Patriarhiei Române s-a aflat printre editurile prezente la Târgul internaţional „Gaudeamus - Carte de învăţătură“, ediţia a XVI-a, inaugurat recent la Bucureşti (s-a desfăşurat pe o suprafaţă de 14 mii de metri pătraţi). Evenimentul a inclus 385 de expozanţi şi peste 530 de manifestări culturale.

Misiunea Socială „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei a organizat, în cadrul proiectului „În braţele mamei”, un concert extraordinar de colinde susţinut de îndrăgita interpretă Paula Seling, una dintre cele mai bune voci din România. Paula Seling a interpretat în primă audiţie colinde de pe noul album de Crăciun, „A mai trecut un an”, care urmează să apară în curând în România, dar şi alte piese din repertoriul său, bucurându-se de entuziasmul cu care au fost apreciate de publicul de la Chişinău. La concert au mai participat mai multe vedete autohtone – Natalia Barbu, abia revenită din SUA, Valentin Boghean, revenit din Germania, Mircea Guţu, Adrian Ursu, Victoria Lungu, Cezara, Diana Brescan şi Formaţia „Clasic”.

La expoziţia cu genericul „Mostra dei 100 presepi”, care a început recent la Roma (Italia), în faţa Catedralei Santa Maria del Popolo, sunt prezentate 11 icoane ortodoxe româneşti, toate inspirate de tema Naşterii Domnului.

Artista plastică de numai 14 ani din Republica Moldova, Valeria Duca, a participat, săptămâna trecută, la o importantă expoziţie anuală de artă din Italia, fiind selectată să participe, cu lucrările sale, la concursul internaţional „Don Quijote şi Independenţa Americii de Sud”. În acelaşi timp, la cunoscuta Galerie de artă „Amarillo Art” din Reggio Emilia, Italia, a fost inaugurată expoziţia personală a Valeriei Duca, cu 25 de lucrări, care au fost înalt apreciate de experţii în domeniu.

În topul preferinţelor încrederii populaţiei Republicii Moldova se menţine încrederea în Biserică, această instituţie devansând cele din alte domenii. Potrivit Barometrului Opiniei Publice, 41,7 la sută din respondenţi au declarat că au foarte multă încredere în Biserică, iar alţi 38,3 la sută – au oarecare încredere (în total aproximativ 80 la sută). Dintre intervievaţi, 80,5 la sută dintre femei şi 79,7 la sută dintre bărbaţi declară că au încredere în Biserică. Raportul diferă în funcţie de vârstă - de la 74,6 la sută (la 18-29 ani), până la 85,1 la sută (în cazul celor care au depăşit 60 de ani).

“India, flori şi oameni” este titlul unei expoziţii de fotografie pe care o puteţi admira în incinta Bibliotecii Publice „Onisifor Ghibu” din Chişinău. Expoziţia cuprinde 70 de imagini realizate de jurnalistul şi astrologul Sergiu Sumcă.

La Sala Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” va avea loc, sâmbătă, cea de-a III-a ediţie a Festivalului-concurs naţional al interpreţilor cântecului popular “Nicolae Sulac”. Gala Laureaţilor se va desfăşura duminică, 13 decembrie, la Palatul Naţional, iar concurenţii vor fi acompaniaţi de îndrăgita orchestră „Lăutarii”, condusă de maestrul Nicolae Botgros. Festivalul este bienal, prima ediţie a concursului s-a desfăşurat în 2005.

Interviu cu interpreta Dina Vrăjmaşu, solistă a Ansamblului etnofolcloric de referinţă „Tălăncuţa”, conducător Andrei Tamazlâcaru. În prezent, Dina Vrăjmaşu (originară din satul Frumuşica, Floreşti) este coordonator de program la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.

Laureată a mai multor concursuri naţionale, dar şi festivaluri din România, precum „Dan Spătaru”, „Curierul Zilei” sau „Gheorghe Gheorghiu”, Festivalul Constelaţiilor Dunărene de la Galaţi, dar şi altele, Erika este o prezenţă mai puţin obişnuită în peisajul nostru muzical. Nu arde de dorinţă să iasă în faţă cu orice scop. Apare la radio şi tv doar atunci când este invitată sau organizează o lansare. Pune accent pe calitate şi nu pe cantitate, poate din acest motiv lucrează atât de mult la primul ei album.