Ştirea că prim-ministrul va merge la Palanca ne-a bucurat. Deja de două săptămâni, FLUX scrie despre nevoile pălăncenilor cărora le este înstrăinat pământul pe care l-au moştenit de la părinţii şi buneii lor, doar pentru a satisface poftele mereu crescânde ale vecinilor noştri din est. Şi nimeni, dar absolut nimeni nu a atras atenţie la cele relatate de noi. Avem impresia că vorbim în pustiu. Dintre autorităţi, doar preşedintele raionului Ştefan Vodă, Valeriu Berilă, şi primarul satului Palanca, Larisa Voloh, au reacţionat cu promptitudine, opunându-se înstrăinării teritoriului naţional al Republicii Moldova. Dintre partide, doar Partidul Popular Creştin Democrat a luat atitudine fermă, marcând aceeaşi linie de comportament manifestată dea lungul anilor în chestiunea teritoriilor naţionale înstrăinate. Dar a tăcut presa proguvernamentală şi cea guvernamentală (cu câteva excepţii în care au dezinformat, de fapt, opinia publică) de parcă Palanca şi oamenii de acolo nici nu ar exista. Presa comunistă a relatat doar cu jumătate de gură, pentru că majoritatea parlamentară a PCRM este cea care a ratificat în 2001 Acordul de frontieră cu Ucraina şi Protocolul adiţional la acesta prin care a fost cedat în jurisdicţia Ucrainei segmentul de 7,77 km din traseul Odesa-Reni şi coridorul teritorial de 18 hectare, care trec prin mijlocul moşiei satului Palanca. A tăcut şi societatea civilă. Avem tot felul de organizaţii neguvernamentale şi patriotarde, cu denumiri bombastice cum ar fi „Basarabia, pământ românesc”, „Spirit Românesc”, „Mişcarea Unionistă” „Mişcarea Naţional Creştină”, „Forul Democrat al Românilor” etc., etc. Toate au tăcut chitic. Nimeni dintre reprezentanţii acestora nu a protestat împotriva faptului că ucrainenii, cu complicitatea laşă şi criminală a unor oficiali moldoveni, pun mâna pe un teritoriu intern de 18 hectare şi vor avea la mâna lor, prin control exclusiv al accesului, alte două teritorii suprafaţă totală de peste 926 de hectare de pământ din moşia comunei Palanca, teritorii complet izolate de restul spaţiului de jurisdicţie al Republicii Moldova. Constatăm în context că nu s-au sesizat în problema Palanca nici partidele politice.

Insistenţele noastre nu au fost zadarnice, de vreme însuşi prim-ministrul Vladimir Filat, la scurt timp după ultima sa vizită în raionul Ştefan Vodă, consideră oportun să se deplaseze din nou în acest raion, la Palanca. Convingerea noastră este că după ce va vedea cu ochii lui cum înaintează ucrainenii în pământul ţării noastre, după ce îi va asculta pe pălănceni, care sunt cetăţenii ai Republicii Moldova şi care sunt lipsiţi în mod ilegal de moşia lor, Vladimir Filat şi-ar putea rectifica poziţia sa în cazul Palanca.  

Amintim că în conferinţa de presă din 23 noiembrie 2009, care s-a desfăşurat după întrevederea cu premierul ucrainean Iulia Timoşenko, Vladimir Filat a făcut câteva declaraţii şocante. El a spus:

„Şi ucrainenii pot să spună acum că au făcut o cedare atunci când ne-au oferit cei 430 de metri ieşire la Dunăre. Ucraina şi-a respectat angajamentele, dar Republica Moldova – încă nu.”

„Republica Moldova are un acord cu Ucraina, prin care ţara vecină ne-a oferit 430 de metri din teritoriul său pentru ca prin portul de la Giurgiuleşti să avem ieşire la Dunăre, iar ţara noastră, încă, nu şi-a îndeplinit angajamentul asumat în 1999 privind porţiunea de 7 km de drum de lângă Palanca.”

“Nu trebuie să ne gândim foarte mult. Noi avem gânditori în ţara asta suficienţi. Noi trebuie să implementăm acele angajamente pe care le-am asumat. Există un acord interstatal care prevede exact cum trebuie să procedăm. Or, noi spuneam că suntem parteneri credibili, ţara care îşi asumă angajamente şi le respectă”.

Cu puţină onestitate, Vladimir Filat va avea ocazia să se convingă că Ucraina nu ne-a dat nici o palmă de pământ la Giugiuleşti, ci dimpotrivă, a acaparat teren din teritoriul naţional al Republicii Moldova. Totodată, el va înţelege că, dimpotrivă, trebuie să gândim foarte mult cum să restabilim jurisdicţia moldovenească pe segmentul de traseu din preajma localităţii Palanca, cum să modificăm Protocolul adiţional, în acord cu tratatele şi practica internaţională, ci să nu cedăm sub jurisdicţie străină şi fâşia de teren adiacent traseului de 18 hectare pe care a pretins-o şi o pretinde Kievul.  

Totodată ţinem să-i amintim premierului să nu-şi uite paşaportul acasă. Chiar dacă nu intenţionează să treacă hotarul ţării noastre cu Ucraina, oricum el va avea nevoie de paşaport pentru că autorităţile moldovene au plasat postul vamal şi de grăniceri nu la hotar, ci în interiorul teritoriului nostru naţional. Este bine ca Vladimir Filat să treacă toate aceste controale ca un om de rând, pentru a vedea cum sunt nevoiţi ţăranii din Palanca să se legitimeze atunci când merg să-şi prăşească pământurile. Dar despre asta şi despre alte probleme îi vor povesti pe larg chiar pălăncenii.