Deputatul liberal-democrat Călin Vieru este învinuit de protejarea unor interese private şi ameninţarea cu răfuiala fizică a reprezentantului unui agent economic din oraşul Ştefan Vodă, aflat în conflict cu un antreprenor local care este membru al formaţiunii conduse de premierul Vladimir Filat. Directorul Cooperativei de consum din Ştefan Vodă, Nicolae Rusu, declară că se va adresa Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului şi liderului PLDM, Vladimir Filat, şi va cere luarea de măsuri împotriva deputatului „care încalcă legea şi norme morale”.

Consilierul municipal Oleg Cernei a anunţat că părăseşte Alianţa Moldova Noastră (AMN), întrucât consideră că perspectivele formaţiunii conduse de Serafim Urechean sunt foarte sumbre

Câţi şi care dintre jurnaliştii de la Chişinău au colaborat cu Securitatea?

Aşa cum am şi presupus anterior, comuniştii nu au votat pentru alegerea lui Marian Lupu la funcţia de preşedinte. Păcat. Nu ne rămâne decât să regretăm. Nu pentru că Marian Lupu ar fi fost cea mai bună candidatură la această funcţie, ci pentru că nealegerea lui îl obligă pe preşedintele interimar la ţării Mihai Ghimpu să dizolve Parlamentul şi să anunţe înspre toamnă alegeri parlamentare anticipate, de care ţara nu are nevoie.

Nistrul este al cincilea fluviu în Europa, o importantă resursă de apă dulce şi o arteră acvatică navigabilă din Marea Neagră până mai sus de Soroca, ultimul port în amonte. Pe fluviul Nistru există peste 300 de insule. Cea mai mare dintre acestea este Nişaliu, insula cu o suprafaţă de 107,7 hectare, în cursul inferior al Nistrului, în vechile margini ale localităţii Crocmaz din raionul Ştefan Vodă. Insula Nişaliu are o poziţionare şi funcţii strategice, întrucât acestea îi permit deţinătorului să aibă controlul întregii navigaţii pe Nistru, nu doar în cursul inferior. Insula este înconjurată de apele Nistrului Mare şi cele ale Nistrului Chior. În perioada interbelică pe insula Nişaliu a funcţionat un pichet românesc de grăniceri. În perioada ocupaţiei sovietice insula Nişaliu a făcut parte din suprafeţele gospodăriei agricole din Crocmaz.

Cetăţenii moldoveni vor putea călători fără viză încă în 25 de state. O informaţie în acest sens a prezentat ministrul moldovean de Externe, vicepremierul Iurie Leancă, în cadrul şedinţei de marţi a Executivului.

Prim-ministrul Vladimir Filat a avut miercuri o întrevedere cu Iulia Timoşenko, Prim-ministru al Ucrainei, cu care a discutat despre relaţiile dintre cele două state, transmite serviciului de presă al Guvernului. Sursa oficială a Executivului nu a menţionat însă dacă în cadrul întrevederii s-a discutat despre intenţia Chişinăului de a ceda Ucrainei teritoriul Republicii Moldova din preajma tronsonului de 7,7 km de drum în regiunea satului Palanca, raionul Ştefan Vodă.

Episcopia de Bălţi şi Făleşti a Mitropoliei Chişinăului şi a întregii Moldove (Patriarhia Moscovei) condamnă decizia autorităţilor de la Chişinău de a decreta ziua de 25 decembrie, când creştinii ortodocşi de stil nou sărbătoresc Naşterea Domnului, zi de odihnă.

Autorităţile de la Sofia au dat publicităţii miercuri, 9 decembrie, numele celor mai importanţi jurnalişti din presa scrisă bulgară care au fost colaboratori ai serviciului secret (DS) în timpul fostului regim comunist, relatează Sofia News Agency, citată de NewsIn. Comisia pentru studierea dosarelor, care investighează legăturile personalităţilor publice cu serviciul secret al fostului regim comunist înainte de 1989, a verificat în total 328 de jurnalişti de la 20 de ziare din Bulgaria. Alţi 80 de jurnalişti, care s-au născut după 1973, nu au fost vizaţi de investigaţia desfăşurata pe baza dosarelor Comisiei.

Reportaj de la vizita premierului Vladimir Filat şi a ministrului de Externe Iurie Leancă la Palanca, raionul Ştefan Vodă, care a avut loc duminică, 6 decembrie 2009

Interviu cu dr. Dorin Lozovanu, membru în Comisia de lucru a Statelor Dunărene, cu sediul la Viena

FLUX a spus adevărul despre faptul că actualele autorităţi ale Republicii Moldova sunt dispuse să ducă la bun sfârşit opera începută de Lucinschi şi continuată de Voronin de rupere din teritoriului nostru naţional a circa o mie de hectare în regiunea satului Palanca, precum şi despre revolta locuitorilor din această comună. Aceste adevăruri l-au determinat pe premierul Vladimir Filat să efectueze duminica trecută o vizită de lucru în localitatea din extrema de sud-est a Republicii Moldova. Vladimir Filat a spus-o pe şleau că a fost deranjat de cele scrise în presă. Adică de ceea ce am scris noi, pentru că presa guvernamentală şi proguvernamentală a evitat acest subiect sau a relatat denaturând faptele şi de aşa manieră încât înstrăinarea unei părţi a teritoriului naţional să fie percepută de către publicul larg drept un act de patriotism. Iată ce a spus Vladimir Filat (sic!): „Şi sincer să vă spun, am fost un pic deranjat atunci când am văzut în presă sau când am auzit că oamenii din Palanca se răscoală pentru că li se cedează pământul. Toate aceste porniri, toate aceste discuţii, nu au la bază absolut nimic real, nu au nici un motiv”.

Interviu cu fostul primar de Giurgiuleşti, Dumitru Niculiseanu

- Domnule Dumitru Niculiseanu, aţi fost primar al comunei Giurgiuleşti între 1979 şi 1995. Aţi avut un stagiu îndelungat ca primar în această comună, deci sunteţi unul din oamenii care cunoaşte foarte bine limitele administrative ale localităţii, hotarele vechi, hotarele noi… Sunteţi un om care v-aţi exercitat mandatul şi în perioada în care această frontieră a cunoscut modificări. Am vrea să ne vorbiţi puţin despre vechile hotare ale comunei dumneavoastră, despre denumirea locurilor. Aveţi şi o hartă aici. Ce ne puteţi spune?

„Apropo de Giurgiuleşti. În urma acelui Acord şi în cadrul căruia s-a reglementat situaţia acelei porţiuni de drum – 7 kilometri în regiunea satului Palanca – am primit acel teritoriu în zona Giurgiuleşti, care ne-a permis să avem ieşire prin Dunăre la Mare”. „Republica Moldova are un Acord cu Ucraina, prin care ţara vecină ne-a oferit 430 de metri din teritoriul său pentru ca prin portul de la Giurgiuleşti să avem ieşire la Dunăre, iar ţara noastră, încă, nu şi-a îndeplinit angajamentul asumat în 1999 privind porţiunea de 7 km de drum de lângă Palanca”. „Şi ucrainenii pot să spună acum că au făcut o cedare atunci când ne-au oferit cei 430 de metri ieşire la Dunăre. Ucraina şi-a respectat angajamentele, dar Republica Moldova – încă nu.” “Nu trebuie să ne gândim foarte mult. Noi avem gânditori în ţara asta suficienţi.” (premierul moldovean Vladimir Filat, conferinţa de presă privind totalurile întâlnirii cu premierul ucrainean Iulia Timoşenko, 23 noiembrie 2009)

O parte importantă a simpatizanţilor formaţiunilor politice din cadrul Alianţei pentru Integrarea Europeană (AIE) regretă destrămarea Uniunii Sovietice, se spune într-un studiu efectuat de Institutul pentru Politici Publice (IPP). Conform „Barometrului opiniei publice”, aproximativ 34,2 la sută din totalul respondenţilor care regretă dispariţia URSS sunt susţinătorii alianţei de guvernare.

Ex-ministrul Afacerilor Interne, Gheorghe Papuc, va fi audiat în calitate de martor mâine, la ora 9.00, de către Procuratura Generală, în cadrul unor dosare legate de evenimentele din 7 aprilie, comunică Serviciul de Presă al instituţiei.

Bucureştiul va fi primul care va recunoaşte independenţa regiunii transnistrene în cazul apariţiei unei posibilităţi de intrare a Republicii Moldova în componenţa României, consideră politologul rus Stanislav Belkovski. Această declaraţie a fost enunţată în cadrul unui interviu acordat agenţiei de ştiri de la Tiraspol „lentapmr”.

Aproape 50 la sută din cetăţenii Republicii Moldova regretă destrămarea Uniunii Sovietice comparativ cu cei 32,4 la sută care nu regretă acest lucru, arată datele sondajului „Barometrul opiniei publice” efectuat de IMAS la comanda Institutului pentru Politici Publice. [detalii]»

Parlamentul nu a reuşit nici la a doua tentativă să aleagă preşedintele al Republicii Moldova. Potrivit Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului, pentru candidatura lui Marian Lupu au votat 53 de deputaţi din cei 101.

Preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, a declarat că partidul său a riscat atunci când i-a votat pe ceilalţi parteneri din cadrul AIE la funcţiile cheie ale statului, şi a ales funcţia de şef al statului pentru liderul formaţiunii Marian Lupu. Diacov a precizat că au riscat sperând că PCRM se va ghida de interesul naţional şi nu de orgoliile personale.

Fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor a boicotat cea de a doua şi ultima tentativă de alegere a preşedintelui Republicii Moldova. Ca şi pe 10 noiembrie, comunişti au părăsit sala de şedinţe, declarând că singurul lucru pe care şi-l doresc în acest moment este organizarea alegerilor parlamentare anticipate pe care sunt siguri că le vor câştiga. Spicherul Mihai Ghimpu se declară însă optimist şi afirmă că Marian Lupu va fi oricum ales preşedinte, indiferent dacă comuniştii doresc sau nu acest lucru.

Şedinţa plenară a Legislativului va începe la ora 10.00. Principalul punct de pe ordinea de zi este alegerea preşedintelui Republicii Moldova. Singurul candidat la acest post este liderul PD, Marian Lupu, reprezentantul coaliţiei majoritare din Parlament, care, pentru a fi ales însă, are nevoie şi de voturile a 8 deputaţi comunişti aflaţi în opoziţie cu actuala guvernare. Rămâneţi aproape.

Candidatul PD-L la alegerile prezidenţiale din România, Traian Băsescu, a ieşit învingător în cel de-al doilea tur de scrutin, desfăşurat duminică 6 decembrie, arată rezultatele parţiale prezentate de Biroul Electoral Central de la Bucureşti. Traian Băsescu a obţinut 50,43 % din voturi, în timp ce Mircea Geoană a obţinut 49,57 % din voturi, după centralizarea voturilor din 95,40 % din secţii.

Premierul Vladimir Filat s-a întâlnit duminică cu localnicii din Palanca care i au cerut să nu cedeze ucrainenilor terenul adiacent segmentului de 7,77 km de şosea al autostrăzii Odesa-Reni, care traversează atât teritoriul naţional al Republicii Moldova, cât şi moşia satului Palanca. Vladimir filat a declarat însă că angajamentele luate faţă de Ucraina trebuie respectate şi că în scurt timp se vor efectua formalităţile în vederea satisfacerii cererii Kievului, care în felul acesta îşi va institui pe deplin jurisdicţia pe acest segment de şosea.

Premierul Vladimir Filat şi-a ajustat agenda şi şi-a programat pentru duminică, 6 decembrie 2009, o vizită de lucru în comuna Palanca, raionul Ştefan Vodă. Anunţul a fost făcut de serviciul de presă al Guvernului, care invită presa să relateze despre acest eveniment.

Postul Pro TV Chişinău transmite la 3 decembrie 2009 declaraţiile fostului şef al statului, Vladimir Voronin, făcute în aceeaşi zi în faţa presei despre înregistrarea unei discuţii dintre fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Valeriu Pasat şi ex-senatorul Partidului România Mare, Ilie Ilaşcu. Fostul Preşedinte Vladimir Voronin a susţinut: „Eu cred că i-au crescut aripi lui Pasat. Dar nici un cuvânt nu este corect şi nici nu are de unde. (…) Cereţi de la SIS pelicula discuţiei lui Pasat cu domnul Ilaşcu, într-un restaurant din Bucureşti, din 2005. Ea în SIS se păstrează. Şi atunci aţi vedea cine pe cine punea în sarcină să omoare".

Locuitorii satului Palanca s-au adresat cu un apel preşedintelui interimar Mihai Ghimpu şi premierului Vladimir Filat în care îşi exprimă indignarea faţă de modul în care autorităţile gestionează problema celor 7,77 km de autostradă ucraineană care traversează Republica Moldova, precum şi faţă de intenţia de a ceda Ucrainei teritoriul naţional din preajma acestui traseu. În apelul semnat de peste 1 000 de persoane se menţionează că, în situaţia în care această problemă va fi soluţionată în detrimentul intereselor cetăţenilor Republicii Moldova, locuitorii satului vor recurge la „diverse metode” pentru a-şi apăra drepturile legitime. Vă prezentăm mai jos textul integral al apelului sus-menţionat: