Monumentul anterior, inaugurat la Chişinău în 1991, a fost retras, potrivit declaraţiilor oficiale ale autorităţilor comuniste, din cauza unor fisuri grave. Ulterior, în urma mai multor evaluări ale unor comisii şi după câţiva ani în care a staţionat la Uzina de tractoare, monumentul Lupoaicei a fost transferat în subsolul Muzeului Naţional de Istorie, unde se află şi în prezent.

Mediatorul evenimentului, ministrul Culturii, Boris Focşa, a spus că inaugurarea monumentului Lupoaicei, ca şi dezvelirea bustului scriitorului român Liviu Rebreanu (la 27 noiembrie curent) reprezintă două evenimente deosebite, care marchează o revenire la normalitate în cultura naţională. Ambasadorul Italiei la Chişinău, Stefano De Leo, prezent la ceremonie, a declarat că statuia Lupoaicei este simbolul unei culturi universale, care leagă mai multe popoare. Ambasadorul a reiterat intenţia fermă a ţării sale de a sprijini orice iniţiativă referitoare la circulaţia liberă a cetăţenilor moldoveni în spaţiul european. Ministrul consilier al României, Alexandru Mureşan, ca şi preşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului României, Titus Corţăţean, au menţionat că reinstalarea monumentului Lupoaicei, care reprezintă un simbol al culturii universale, este un gest de normalitate. La rândul său, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a spus că preşedintele României Traian Băsescu, care intenţiona să fie prezent la Chişinău la 1 decembrie, a rămas la Bucureşti pentru a fi prezent la Parada militară desfăşurată cu prilejul Zilei Naţionale a României. Actorul basarabean Petru Hadârcă şi-a exprimat bucuria de a vedea prezenţi „atâţia români în faţa monumentului Lupoaicei”. „Este un semn de bucurie, un semn de aspiraţiile noastre pro-europene şi pro-latine sunt puternice”, a spus actorul. Actriţa Paulina Zavtoni a recitat una din frumoasele legende legate de simbolul Lupoaicei şi întemeierea oraşului Roma.
Vicepreşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Ştefan Popa, a declarat că, la origine, statuia Lupoaicei sau Lupa Capitolina cum mai este numită, era din bronz, turnată cu 5 secole înainte de Hristos, iar în prezent se păstrează într-un muzeu din oraşul Roma, Italia. În ţările lumii există mai multe replici ale acestui monument, inclusiv la Tokio, Japonia. Monumentul Lupoaicei, instalat la Chişinău în 1921, în faţa clădirii în care Sfatul Ţării a votat Unirea, potrivit lui Ştefan Popa, a fost distrusă de Armata Sovietică. „Monumentul dăruit de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, inaugurat în 1991 în faţa Muzeului Naţional de Istorie, a fost retras de comunişti”, a mai spus Ştefan Popa.