Liderul PSD, Mircea Geoana, a efectuat pe 27 aprilie 2009 o vizita privata la Moscova, unde s-a intalnit in secret cu unul dintre consilierii presedintelui Medvedev, au declarat pentru HotNews.ro surse politice.
Potrivit acestora, intalnirea ar fi fost aranjata de Boris Golovin, om de afaceri cu interese in domeniul energetic din Romania, despre care presa a scris ca ar fi ex-ofiter GRU. Contactat de HotNews.ro, Golovin a negat orice legatura cu liderul PSD. Initial, Viorel Hrebenciuc si Cozmin Gusa au declarat ca nu stiu nimic despre vizita privata facuta de Geoana la Moscova. Dupa catava ore, Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, a confirmat ca Geoana a efectuat pe 27 aprilie o vizita privata la Moscova, dar spune ca nu stie cu cine s-a intalnit liderul PSD, ce a discutat si cat a durat vizita.
Punctul de plecare al investigatiei HotNews.ro il reprezinta o postare publicata marti, de un cititor HotNews.ro care semneaza GRU. "Domnului Diaconescu: Exista informatii ca Mircea Geoana a efectuat o vizita secreta la Moscova la data de 27 aprilie 2009. A plecat cu un avion privat, vizita a fost aranjata prin intermediul lui Boris Golovin, fost spion rus cu afaceri in domeniul energiei in Romania, apropiat de Viorel Hrebenciuc. Scopul era obtinerea unei intalniri cu Putin sau cu Medvedev pentru lobby si sprijin. Geoana s-a intalnit doar cu un consilier de la Kremlin si n-a fost ceva oficial, ci undeva in apropiere de Moscova. A obtinut promisiunea ca va fi ajutat financiar si prin toti vectorii de influenta din Romania. In calitate de ministru de externe, stiati de vizita d-lui Geoana, fie ea si secreta, la Moscova? Vi se pare corect ca, al doilea om in stat, care la data vizitei la Moscova, 27 aprilie, era si vicepresedinte CSAT, sa mearga pe furis la intalniri cu inalti oficiali rusi?"
HotNews.ro a verificat informatiile potrivit carora Mircea Geoana a vizitat Moscova pe 27 aprilie. Surse convergente au confirmat ca liderul PSD a plecat la Moscova la sfarsitul lunii aprilie cu un avion Tiriac Air si a stat la Hotel Metropol. Liderul PSD n-a putut fi contactat. Apropiatii sai au negat ca Mircea Geoana a efectuat o vizita privata la Moscova pentru a se intalni cu Vladimir Putin sau cu Dimitri Medvedev.
* Viorel Hrebenciuc: "Nici vorba, nu a avut loc nici o vizita. Gusa se agita cu astea. Mi se pare o intoxicare de campanie. Am primit o invitatie de la Presedintele Senatului, cu o saptamana doua in urma. Si i-am spus ca vorbim dupa alegeri, prin ianuarie februarie".
* Cozmin Gusa, consilierul candidatului PSD: "Geoana la Moscova? Daca ar fi sa-ti raspund scurt, nu. Nu stiu. Si vizita pe care am facut-o eu la Moscova si asta la Washington mi le-am facut singur, pe baza relatiilor personale. Nu stiu, dar iti promit ca verific. La Moscova m-am vazut cu multa lume, dar dintre cei care sunt citabili vorbim de liderul grupului parlamentar al partidului Rusia Justa, partid de centru stanga. Am discutat lucruri de relationare cu caracter privat, deocamdata. N-are legatura cu PSD. Iar in America am discutat partea de politica despre fraudare."
* Boris Golovin (rade): "Ce legatura am eu cu Mircea Geoana? Nu stiu de nici o intalnire. De unde sunt zvonurile astea? N-am nici o legatura".
Mircea Geoana n-a putut fi contactat. Echipa sa de campanie ne-a recomandat sa vorbim cu fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu. La cateva ore dupa ce Viorel Hrebenciuc si Cozmin Gusa declarau ca nu stiu nimic de o vizita privata a liderului PSD, fostul ministru de externe a confirmat pentru HotNews.ro ca pe 27 aprilie, Mircea Geoana s-a deplasat, intr-o vizita neoficiala, la Moscova.
* Cristian Diaconescu: "Domnul Geoana, in calitate de presedinte al Senatului a contactat Ministerul de Externe, precizandu-ne ca e vorba de o vizita informala, neoficiala, si am pus la dispozitie un dosar de vizita, adica o evaluare a statului a relatiilor bilaterale intre Romania si Federatia Rusa. Nu stiu cu cine s-a intalnit, tocmai pentru ca este o vizita neoficiala, insitutiile statului nu se intereseaza in ceea ce priveste programul, agenda, nivelul de intalniri. Fiind domnul Geoana atat presedintele senatului cat si membru CSAT in acel moment, era datoria MAE sa asigure aceasta baza de informatii. (...) Era normal sa-i asiguram un dosar normal de contacte, cu atat mai mult cu cat era si intr-o perioada apropiata de evenimentele de la inceputul lunii aprilie din Republica Moldova".
* Diaconescu: "Nu am discutat despre vizita domnului Geoana la Moscova nici pe linie de partid. Nu stiu daca nu priveste PSD sau nu, eu nu am discutat cu dansul, nu erau probabil aspecte care sa presupuna o asemenea discutie si era lipsit de eleganta din partea mea sa intreb despre detaliile vizitei. (...) De regula aceste contacte, cu cat sunt mentinute sunt benefice, pana la urma pentru tara, pentru tara noastra. Nu stiu cu cine s-a intalnit. In orice caz, cred ca mesajul pe care l-a dus domnul Geoana este unul pozitiv."
* Cozmin Gusa a revenit la randul sau cu un telefon, pentru a prezenta declaratia lui Mircea Geoana pe tema vizitei sale la Moscova: "Da, este adevarat ca am fost intr-o vizita privata la data indicata de dvs, inainte de efectuarea acestei vizite sfatuindu-ma si cu dl Diaconescu de la care puteti afla detalii. Invitatia sosita in urma cu cateva zile din partea omologului meu pentru a vizita Rusia este si ca rezultat al acelei vizite private si a intalnirilor pe care le-am avut".
Singura vizita oficiala recenta pe care Mircea Geoana a efectuat-o la Moscova a avut loc in septembrie 2008, in calitate de presedinte al Comisiei de politica externa a Senatului. Din delegatie au facut parte si senatorii Eugen Mihaescu (PRM), Viorel Duca (PNL) si Sabin Cutas (PC), presedintele Comisiei de Aparare din Senat, Cristian Diaconescu si Iulian Iancu, presedintele Comisiei de Industrie si Servicii din Camera Deputatilor.
"Eu cred ca o relatie pragmatica cu un vecin atat de important si in ofensiva cum este Federatia Rusa este un lucru elementar. Diplomatia romana tot timpul a avut abilitatea sa gaseasca un echilibru intre aliantele sale oarecum naturale care sunt in Occident si care sunt in relatia transatlantica in mod firesc si in mod constant.
Dar a nega relatia si a bloca dialogul cu o tara atat de importanta, este cu totul gresit. Si cred ca a venit clipa, dupa ce ne-am rezolvat problema integrarii europene, sa ne rezolvam problema politicii regionale a Romaniei care, asa cum spuneam si la intalnirea diplomatilor nostri, este marele absent al politicii regionale", a declarat Mircea Geoana in septembrie 2008, citat de Radio France International.
Cine este Boris Golovin, presupusul intermediar al vizitei la Moscova
* Potrivit unei anchete realizate in 2006 de Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie, Boris Golovin se prezinta drept un fost membru al fortelor speciale ale armatei din fosta Uniune Sovietica. (ex ofiter GRU) In Romania insa, Boris Golovin este reprezentantul firmei rusesti ZIOMAR Engineering Company, firma care face parte dintr-un consortiu numit EM Alliance-Atom. In acest consortiu, statul rus, prin firma TVEL Atomoenergomash, detine 51% din actiuni. EM Alliance-Atom este un gigant rusesc activ in domeniul energiei nucleare. Detalii aici
* Potrivit EVZ, Golvin a fost colonel în trupele Spetnatz - GRU - serviciul de spionaj al armatei ruse. Reprezintă în România interesele lui Oleg Deripaska şi Igor Ziuzin, doi oligarhi ruşi, parteneri ai evazionistului mondial Mark Rich. Detalii aici
* Golovin este asociat si unul dintre administratorii firmei Global International 2000. Potrivit Business Standard, compania este unul dintre principalii furnizori de carbune rusesc, printre clientii sai numarandu-se termocentralele de la Deva, Iasi sau Suceava. Conform declaratiilor lui Boris Golovin, Global International 2000 elaboreaza proiecte in domeniul constructiilor energetice si intocmeste studii de fezabilitate. Detalii aici
sursa: hotnews.ro
Alegerile anticipate devin inevitabile. In turul doi comunistii din nou nu vor vota pentru candidatura lui Marian Lupu si parlamentul va trebui sa fie dizolvat. Oricum, Moldova va avea un guvern functional, care are niste intelegeri cu jucatorii principali, cu FMI, cu guvenrul SUA, cu guvernele tarilor UE, cu Romania si probabil cu Federatia Rusa. Saptamina viitoare domnul prim-ministru se intilneste cu domnul Putin si cine stie, poate si Rusia va da acel credit de 150 de milioane de dolari. Deci guvernul va functiona oricum. Comunistii degeaba spera ca tactica lor “cu cit mai rau, cu atit mai bine pentru PCRM” se va dovedi a fi una corecta. Oricum Occidentul va sustine guvernul actual. Si nimeni nu stie care va fi rezultatul comunistilor in alegeri anticipate. Vor aparea jucatori noi care vor rupe de la electoratul PCRM si comunistii ar putea sa se alega nu cu 48 de deputati, dar cu 25 sau 30 de deputati. Alianta face o greseala cind incearca sa roage pe comunisti sa il voteze pe Lupu. Este o greseala psihologica. Daca domnul Lupu in cinci ani de zile, fiind alaturi de Voronin, nu a inteles ca Voronin nu intelege cuvinte bune sau niste argumente din acestea blajine, ci numai argumentul fortei, inseamna ca domnul Lupu nu a inteles niste lucruri foarte importante.
Все таки большая политика в нашем регионе все больше делается в Москве. Если нефть будет стоить больше 100$/баррель, то даже кандидаты в мэры в восточной Европе будут консультироваться в Москве.
Lui Tànase Constantin si Taianei Coroi...Imi pare bine dle Tànase cà imediat ai reactionat la ceea ce am scris pe forumul "FLUX"-lui.M-am convins incà odatà cine màzgàleste paginile acestui forum cu tot felul de scirnàvii si injuràturi,iti recunosc deja stilul de "gazetar iscusit" in arta calomnierii.La fel imi pare bine cà-ti scoti masca de mare apàràtor al valorilor democratice,dindu-ti in vileag adevàrata ta fatà..."Da-recunoastem-si nu fàrà un sentiment de mindrie-cà pe unii dintre actualii ministri cind figurau in listele electorale si nu ne e rusine..."!(sic)Da eu zic din contra,domnule Tànase Constantin si "echipei "tale de la "Timpul" cà ar trebui sà và fie rusine cà ati promovat cadre din nomenclatura sovieticà de partid comunist si KGB-lui sovietic.De asta cu sigurantà trbuie sà và fie rusine si nu numai,ci trebuie si sà ràspundeti in fata societàtii si a justitiei pentru fals si uz de fals in materialele publicate pline de calomnii,insinuàri,blesteme,injuràturi si invinuiri neintemeiate in adresa cetàtenilor acestei tàri,R.Moldova.Plata care o cereti de la ministri este indobitocirea cu propaganda in stil bolsevico-comunist a cetàtenilor,care crezind cà sunt naivi in continuare se vor abona laziarul tàu de partid PLDM-st.Nu frate,vin timpuri noi,chiar dacà manipulati in continuare opinia publicà...Intr-adevàr vin timpurile noilor schimbàri,cind generatia voastrà de "homosoveticuus" imputiti v-a dispare in neantul istoriei.
Citind ,,Fluxul" vezi vadit pe cine sustine PPCDeul, folosind standartele de la alegerile precedente in RM.Au inceput cu Geoana si au terminat cu Golovin,Deripaska,Ziuzin parca arhiva KGBeului e in subsol la Flux,si Praporscic e (scladovsic)depozitar.
VERGEL K.G.B.-IST CĂŢEL, EŞTI CAM IDIOT NIŢEL, EŞTI SCURSURĂ, SECĂTURĂ ŞI MARE LEPĂDĂTURĂ.DE CE TE LEGI MĂI JAVRĂ HANDICAPATĂ DE LIMBA ROMÂNĂ, LIMBA POETULUI NAŢIONAL AL ROMÂNILOR ŞI NU A MALDAVÎNILOR, INVENTAŢI DE STATANA -STALIN ÎN LABORATOARELE K.G.B.-ULUI ANILOR 30. DE CE, FIIND-CĂ EŞTI PROST ŞI BOU PE DEASUPRA ŞI IDOT ÎN PLUS MAI EŞTI ŞI TÎMPIT. PA CRETINULE. FRAŢI ROMÂNI BASARABENI UNIREA FACE PUTEREA, TRĂIASCĂ ROMÂNIA MARE, COSTICĂ, PIATRA NEAMŢ, TEL. 0040740531519. Ă
Oameni de buna credinta daca vedeti ca persoana cu numele Vergel huidueste oamenii de buna credinta sa stiti ca el nu este adevaratul vergel ce curva ppcd-ista-comunista. Adevaratul vergel nu huidueste fortele Liberal Democratice a Moldovei de eliberare de sub jugul cotropitorilor si al ppcd-istilor si comunistilor.
„Cine seamănă vânt culege furtună” (proverb românesc). Dincolo de alegerea viitorului preşedinte care pare că acaparează toată dezbaterea publică, există o tensiune surdă care se întrezăreşte tot mai percutant în societatea din R. Moldova. Este tensiunea etnică. Din când în când, vibrează vizibil şi periculos. Un context politic instabil şi revanşard nu face decât să favorizeze o asemenea evoluţie care s-ar dovedi nefastă pentru întreaga regiune. Hărţile etnice subiective Datele recensământului din 2004 indică faptul că minorităţile naţionale din republică reprezintă 23,9% din populaţie, dintre care 8,4% sunt ucraineni (cu 2,9% mai puţini decât în 1989); 5,8% ruşi (cu 4% mai puţini); 4,4% găgăuzi şi 1,9% bulgari. Populaţia etnicilor ruşi este de 366.461, din care o treime sunt imigranţi recenţi, născuţi în alte părţi ale fostei URSS. Istoric vorbind, cei mai mulţi ruşi din stânga Prutului sunt veniţi după cel de-al Doilea Război Mondial. În 1940, existau doar 6%, în 1959, procentul a ajuns la 10,2, atingând 13% în 1989. Cel mai mare flux de minoritari ruşi s-a petrecut în intervalul 1950-1980. De fiecare dată, însă, când acest subiect intervine în discuţie, datele obiective, statistice, nu sunt suficiente. Deşi în declin demografic, ruşii din R. Moldova intră în categoria numită de literatura de specialitate „minorităţi imperiale”, ceea ce indică un profil atitudinal diferit. Caracteristica acestor populaţii este un substrat specific al conştiinţei politice, bazată pe supremaţie din toate punctele de vedere: politică, culturală, economică. Deşi trăitori într-o societate în care nu au fost majoritari, aceştia nu i-au privit niciodată pe autohtoni ca pe egalii lor. Astăzi, când „carcasa imperială” s-a destrămat şi aceste minorităţi au pierdut dominaţia politică explicită, conştiinţa lor de sine a rămas, cel puţin la o parte dintre ei, tot imperială. Normalizarea se produce greu. Fenomenul nu este specific doar R. Moldova, dar, după recentele schimbări politice, devine în stânga Prutului din ce în ce mai acut. Când nu atacă, Imperiul contraatacă! Al doilea element care generează un statut special al „minorităţii imperiale” este legătura cu fostul imperiu. Reacţia celui din urmă este, de cele mai multe ori, constantă şi promptă, alimentând conştiinţa de sine a minorităţii rămasă pe un teritoriu de pe care imperiu s-a retras, cel puţin formal. Dincolo de conexiuni economice, culturale, mediatice, trebuie adăugate aici gesturile şi iniţiativele (geo)politice explicite. Sunt cunoscute numeroasele acte legislative prin care Kremlinul a avertizat că cetăţenii ruşi din fosta URSS intră în competenţele sale, de la cultură la... securitate. Semnificative sunt însă şi declaraţiile de pe teren, parte a întregului pachet dedicat acestor minorităţi. Ambasadorul Rusiei la Chişinău, Valeri Kuzmin, cerea oficializarea limbii ruse în R. Moldova, lucru necesar, spunea Domnia Sa, mai ales în contextul evenimentelor postelectorale din Moldova. Din acelaşi registru face parte şi declaraţia aceluiaşi reprezentant oficial referitoare la „Istoria românilor”, pe care nu o doreşte în şcolile din R. Moldova (declaraţie întâmpinată cu semnificativă tăcere de oficialii R. Moldova prezenţi la faţa locului). Dincolo însă de conştiinţă sau conexiune cu capitala fostului Imperiu, supremaţia „minorităţii imperiale” în R. Moldova mai este bazată şi pe... geografie. Minoritatea de la oraş şi majoritatea de la sat Există o problemă tulburătoare în analiza sociologică, respectiv cea a raportului dintre demografie, etnie şi politică într-o societate modernă. Concluzia este că simplele date statistice îşi dovedesc caducitatea, căci ceea ce contează, poate în primul rând, este repartiţia respectivelor etnii într-o societate. O etnie care deţine în masa populaţiei, bunăoară, procentul de 10%, dar se află în întregime repartizată în centrele urbane importante ale respectivului teritoriu, dobândeşte pe harta geopolitică un procent real mult mai ridicat, pentru că, în lumea modernă, spaţiul urban este creator de istorie şi de discurs public, pe când ruralul este mai degrabă „obiect” al istoriei. Influenţa unei minorităţi etnice în societate creşte, deci, direct proporţional cu locaţia ei. Cine domină oraşele, poate influenţa societatea, mai ales când gradul de ruralitate al acesteia este ridicat. Ilustrarea elocventă a acestei situaţii o găsim în stânga Prutului, unde procentul populaţiei de origine rusă se găseşte covârşitor în centrele urbane. Aceasta se reflectă şi în nivelul economic, dar şi în cel de educaţie al respectivei populaţii. În condiţiile unei societăţi piramidale, aşa cum este cea din R. Moldova, în care descentralizarea este, deocamdată, un deziderat, influenţa oraşului mare va rămâne semnificativă. Pensionarii etnoimperiali Activarea „minorităţii imperiale” s-a făcut urgent după schimbarea de putere de la Chişinău. Ceea ce ieri părea un accident, respectiv venirea pe fotoliul de la Chişinău a lui Dorin Chirtoacă, astăzi se transformă, pentru unii, într-un coşmar. Echipa AIE, mai ales unii dintre membrii săi, confirmă o realitate etnopolitică firească, o evoluţie pe care toată lumea o aştepta şi o intuia, dar cu care nu toată lumea este dispusă să convieţuiască senin. Mişcările revendicative recente nu sunt în niciun caz decolorate etnic sau identitar, iar camuflarea lor sub stindarde „sociale” este doar un truc politic naiv şi periculos. Ieşirea agresivă în piaţă a pensionarilor din Chişinău este un exemplu perfect. Că există probleme sociale în capitală nu neagă nimeni, dar că mobilul celor din piaţă a fost numai social este greu de susţinut. Şi asta, pentru că pensionarii din Chişinău - „pensionarii de la Botanica”! - au un profil sociologic specific. Ei sunt, pe de-o parte, expresia emigraţiei ruseşti în RSSM, populaţii mutate direct din colţurile reci ale imperiului în apartamentele din Chişinău, Tiraspol sau Bălţi, apartamente la care un autohton venit de la sat jinduia, uneori, o viaţă întreagă, înghesuit în camera lui insalubră de cămin. Pe de altă parte, nu puţini dintre pensionarii Chişinăului reprezintă, direct sau indirect, aceea categorie de pensionari ai serviciilor de forţă din URSS (armată, servicii secrete, miliţie) care, după 25 de ani de muncă „în slujba patriei” s-a retras, pentru o pensie liniştită, pe malurile Prutului şi ale Nistrului, unde clima era bună, mâncarea şi vinul din abundenţă şi - lucru esenţial! - populaţia blândă şi bună vorbitoare de limbă rusă. Dincolo de aspectul social, aceşti pensionari ai Chişinăului sunt (şi) una dintre expresiile acelei „minorităţi imperiale” orgolioasă, dispreţuitoare, care nu a învăţat niciodată limba română şi nu are de gând să o facă de aici încolo. Au trăit de fiecare dată mai bine decât băştinaşii şi nu i-au considerat niciodată egalii lor. Regimul Voronin i-a tolerat abundent şi le-a prezervat supremaţia, cel puţin la nivel simbolic (statutul limbii ruse, mass-media etc.). Acum lucrurile se schimbă, îşi văd statutul etnopolitic afectat şi reacţionează în consecinţă, scoşi în piaţă de lideri cu genealogii politice suspecte şi, probabil, extremiste. ***** „Este rus cel care consideră că limba lui este rusa, cultura lui este cultura rusă, istoria lui este istoria rusă...” (Din Programul Partidului Naţional Bolşevic) Minoritatea „etno-imperială” a pensionarilor din marile oraşe - veritabilă „coloana a cincea” - are un omolog în „tânăra generaţie” de extracţie rusă şi care încearcă, pe zi ce trece, să prindă contur. Deocamdată, este doar o aspiraţie vagă, deşi agresivă, care se face simţită pe ici-colo, fără o identitate precisă şi o organizare în consecinţă. Spirala violenţei simbolice. Şi nu numai Semnele au început să apară în 2008, cu aproximativ un an până la alegerile parlamentare. Sunt notorii cazurile de tineri membri ai partidelor de opoziţie agresaţi la Bălţi de către grupuri de „apărători ai patriei”, vorbitoare de limbă rusă. Profanarea statuii lui Eminescu intră şi ea în aceeaşi serie. Acum vreun an, cu ocazia Zilei Unităţii Populare, un val de susţinători ai partidului pro-rus „Ravnopravie” şi membri ai Ligii tineretului rus din RM au mărşăluit prin faţa Ambasadei Rusiei de la Chişinău, scandând: „Limba rusă - limbă de stat!”. Se cerea oficializarea limbii ruse şi declararea ei ca a doua limbă de stat sub pretextul că „jumătate din populaţia RM vorbeşte în limba rusă”, iar populaţia din republică „e supusă românizării”, ruşii fiind „discriminaţi”. În august 2009, pe pereţii blocurilor de locuit din Bălţi apar inscripţii în limba rusă: „Smerti jidam” (Moarte jidanilor), „Jîdi suki” (Jidanii sunt nişte căţele), „Mî ne rumînî” (Noi nu suntem români), „Belţî, russkii gorod” (Bălţi, oraş rusesc), „Za Rusi sveatuiu” (Pentru sfânta Rusie), „RUS&MD = bratya slaveane” (Rusia şi Moldova - fraţi slavi). În septembrie, un secretar ideologic la unul dintre comitetele Uniunii Tineretului Comunist din RM dă foc unui tricolor românesc la Chişinău, se filmează în timpul operaţiunii şi o descarcă, mândru, pe internet. Postează şi o fotografie de-a sa cu marele Lenin pe fundal şi o eşarfă roşie acoperindu-i partea de jos a feţei (ironia fotografiei era că pe eşarfa purpurie, care îi acoperea gura, era gravat tocmai însemnul comunist al secerii şi ciocanului). Luna aceasta, tot cu ocazia Zilei Unităţii Populare a Rusiei, liderul aceleiaşi mişcări „Ravnopravie”, Valeri Klimenko - resuscitat politic doar prin asemenea manifestări extreme -, face declaraţii publice xenofobe la adresa unui jurnalist de la Chişinău şi, în mijlocul a circa 200 de manifestanţi, cere, în faţa misiunii diplomatice ruse la Chişinău, ca limbii ruse să i se acorde statut de limbă de stat în RM. Toate aceste evoluţii sunt punctuale, dar pot să devină expresiile unei atmosfere nocive şi tot mai greu de respirat dacă lucrurile scapă de sub control. Grenada - simbolul Partidulului Naţional-Bolşevic Partidul Naţional-Bolşevic (PNB) al lui Eduard Limonov a fost creat în 1993, avându-l ca număr doi şi principal teoretician pe faimosul Alexander Dugin. Creşterea lui a fost semnificativă, la fel şi extensiile pe care şi le-a creat în afara teritoriului Federaţiei Ruse. Liniile sale constitutive vin, deopotrivă, din viziunile emigraţiei ruse, care interpreta Revoluţia din 1917 în termenii naţionalismului rusesc, şi din cea a germanilor de stânga, ce combinau idei bolşevice cu cele ale naţionalismului teuton. Programul acestui partid hibrid vorbeşte despre o dublă revoluţie - una naţională (etnică), alta socială, rezultatul fiind aducerea la putere a ruşilor etnici şi restabilirea dreptăţii sociale în interiorul naţiunii. Extensiile PNB în afara Rusiei sugerează însă un „export” consistent al ideii de supremaţie rusă şi în fostele teritorii ale URSS. Legăturile sale cu partidele de extracţie comunistă sunt evidente dincolo de titulatură. Drapelul acestui partid este de culoare roşie, cu un cerc alb în mijloc, în interiorul căruia sălăşluieşte secera şi ciocanul. Roşul este sângele martirilor ruşi, albul semnifică culoarea pieii, iar secera şi ciocanul reprezintă socialismul rusesc. Mai semnificativ este simbolul partidului - grenada. Sau „mica lămâie” („limonka”), care mai este şi numele publicaţiei oficiale a partidului. Legătura dintre simbolistica naţional-bolşevică şi grenada explodată la 14 octombrie în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău este, deocamdată, conjuncturală. Nu putem ignora însă faptul că grenada a explodat în piaţă în timpul unui eveniment asociat cu imaginea unui primar cu o identitate românească asumată limpede şi fără echivoc. Mai mult decât atât, confruntările de stradă dintre grupuri de tineri ruşi şi români-moldoveni, care s-au petrecut cu puţin timp înainte de explozie şi nu departe de piaţa unde concertau soliştii de la Bucureşti, sunt grave în sine. Dacă au însă vreo legătură cu explozia din piaţă, situaţia devine şi mai gravă. Miza şi responsabilitatea Găgăuziei Dincolo de pensionari sau tineri furioşi, de fiecare dată când cineva are nevoie de confruntări etnice în stânga Prutului, o zonă spre care trebuie privit cu atenţie este regiunea autonomă UTA „Gagauz-Yeri”. Nu este acum locul să enumerăm toate evenimentele ce au sugerat dorinţa unora de a folosi regiunea autonomă, precum în anii ’90, ca factor de destabilizare. După evenimentele din 7 aprilie, bunăoară, un grup de deputaţi comunişti au propus Adunării Parlamentare Găgăuze „să ia măsuri” pentru „împiedicarea românizării în domeniul limbii şi istoriei”, cerând ca în instituţiile de învăţământ din regiune să se predea nu limba română, ci „moldovenească”. Dar nu putem să nu salutăm aici luciditatea başkanului Mihail Formuzal, care a calificat acest gest drept o provocare a deputaţilor locali de către autorităţile comuniste de la Chişinău: „Nu este în interesul poporului găgăuz să fie în avangarda isteriei antiromâne sau oricărei alte isterii”. Atitudine înţeleaptă, care vrea nu doar să ferească poporul găgăuz de manipulare, dar şi să împiedice escaladarea unor conflicte interetnice de care populaţia nu are în niciun caz nevoie. În acest context, surprinde o iniţiativă recentă, apărută din cercurile de consilieri ai başcanului şi care vorbeşte despre „decorarea transnistrenilor care i-au ajutat pe găgăuzi să reziste în faţa voluntarilor moldoveni în octombrie 1990”. Revenirea la pachetul „Găgăuzia-Transnistria” în relaţia cu Chişinăul sau cu România este de rău augur şi complet nefavorabilă atât societăţii din RM, cât mai ales găgăuzilor. După aproape 20 de ani de viziune confruntaţionalistă, nimeni nu a avut nimic de câştigat. Găgăuzia este, conform cifrelor, săracă, coruptă şi cu cel mai mic procent de colectare a taxelor din republică. A inventa astăzi inamici etnici la Chişinău sau la Bucureşti este fals şi neproductiv. Îndemn la luciditate Premisele unei spirale a violenţei există în RM şi ele trebuie oprite din faşă. PCRM a fost un partid-boutique, divers ca orientări etno-identitare, care îngloba în rândurile sale şi „moldovenişti” fervenţi, dar şi expresii ale naţional-bolşevismului revoluţionar de formulă rusească (confruntările dintre aceştia pot apărea chiar şi în interiorul partidului!). Grupări din a doua categorie se pot autonomiza uşor şi vor fi tot mai greu de controlat. Probabil că multe dintre ele au făcut-o deja. Dar de aici încolo, indiferent pe ce parte a baricadei, repsonsabilitatea politică trebuie să fie determinantă.
http://www.youtube.com/watch?v=IaOZeBVslVU&feature=related !!! http://www.youtube.com/watch?v=XUQLXfocv6o&feature=related&yt Mult s-au luptat romanii, pina au cizelat vocabularul la doar un cuvint"P..Ă" cu el se trezesc in gura, cu el maninca si tot cu el in gura si se culca. Tare "frumos" mai vorbeste poporul roman. Votati pe Basescu si o sa va dee muie cu cultura cu tot.