În cadrul unei conferinţe de presă, organizate marţi la Chişinău, liderii PNŢCD, în frunte cu preşedintele formaţiunii Radu Sârbu, au amintit că formaţiunea lor a încheiat recent un acord de colaborare cu PNL, ţinând cont faptul cele două formaţiuni sunt „urmaşele partidelor istorice care au înfăptuit România Mare în anul 1918”.

Acordul prevede că, în cazul în care PNL va accede la guvernare va desemna în funcţii-cheie în administraţia locală şi centrală reprezentanţi ai PNŢCD, iar la alegerile parlamentare viitoare vor crea în comun o alianţă electorală.

Întrebat pe cine va susţine PNŢCD în cazul în care se confirmă rezultatul sondajelor de opinie şi în turul doi vor trece Traian Băsescu şi Mircea Geoană, liderul creştin-democraţilor din România a menţionat că biroul politic al partidului nu a stabilit un favorit într-o astfel de situaţie şi că va lăsa la discreţia membrilor săi să aleagă pe cine cred de cuviinţă.

PNŢCD din România se declară succesorul de drept al Partidului Naţional Ţărănesc care a activat în România între 1926 şi 1947. În 1990, Corneliu Coposu a înfiinţat Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat ca succesor al Partidul Naţional Ţărănesc interbelic. Schimbarea de titulatură a făcut posibilă integrarea în Internaţionala Creştin Democrată, însă a implicat şi schimbarea radicală a programului partidului. Ulterior, PNŢCD a aderat la Partidul Popular European (Creştin-Democrat), fiind prima formaţiune politică din România care devine membru al celei mai importante alianţe politice de pe continentul european.

După guvernarea 1996 - 2000, PNŢCD, principalul exponent al Convenţiei Democrate Române, a fost pedepsit aspru de electorat şi nu a reuşit să obţină numărul de voturi necesare trecerii pragului electoral. De atunci formaţiunea nu a mai acces în Parlament.