Anunţul iniţial a fost făcut de Dan Radu Rusanu, vicepreşedinte PNL, chestor al Senatului, la scurt timp după ce chestorii Parlamentului au numărat voturile. Anunţul oficial a venit de la tribuna Parlamentului, citit de Valeriu Zgonea: din cele 434 de voturi valabil exprimate, 4 au fost anulate, iar din restul, valabile, 254 au fost pentru, iar 176 împotrivă.

Din momentul anunţării rezultatului votului, Guvernul Boc II este considerat demis, fiind pentru prima dată în istoria Romaniei, după 1989, când un guvern pică în urma unei moţiuni de cenzură.

Moţiunea de cenzură "11 împotriva României!", iniţiata de PNL şi UDMR, cu semnăturile a şapte deputaţi PSD, a fost dezbătută şi votată marţi în plenul Parlamentului, după câteva zile de contestări furtunoase din partea partidului aflat la guvernare, PD-L.
Democrat-liberalii au acuzat opoziţia că a introdus moţiunea de cenzură pe ordinea de zi a Parlamentului înainte de solicitarea Executivului de a-şi asuma răspunderea pe legea unitară a pensiilor, în condiţiile în care aceasta fusese depusă prima la Camera Deputaţilor.

De asemenea, încercarea PD-L de a stopa moţiunea de cenzură cu ajutorul Curţii Constituţionale s-a soldat cu un eşec, magistraţii CCR declinându-şi marţi competenţa în acest sens.

Reacţii politice la căderea Guvernului Boc

Declaraţiile principalilor actori implicaţi în moţiunea de cenzură care tocmai a pus capăt guvernării Cabinetului Boc nu s-au lăsat mult aşteptate.

Primul care a reacţionat a fost preşedintele PNL, Crin Antonescu, care a spus că va trebui format un nou Guvern care să lucreze pentru români şi nu pentru Traian Băsescu şi că PNL va face o propunere pentru premier în orele ce urmează.

Premierul Emil Boc a declarat că "s-a pierdut o bătălie, nu şi războiul. Este o onoare pentru un guvern să cadă atunci când vrea o reformare a legii pensiilor, care distruge privilegiile. Astăzi am atins muşuroaiele de interese de la PSD şi PNL. Românii ştiu să facă diferenţă între cei care se bat pentru ei şi cei care îşi apără propriile interese. Responsabilitatea aparţine din acest moment lui Crin Antonescu şi Mircea Geoană".

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a făcut marţi, după ce Guvernul Boc II a căzut, un apel la calm şi la responsabilitate şi a declarat că în acest moment Traian Băsescu are cea mai mare responsabilitate şi trebuie să se ridice deasupra interesului personal şi al grupurilor de interese şi să numească un Guvern care să fie susţinut de Parlament.

Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat că partidul său se va consulta cu celelalte partide, dar aşteaptă şi discuţiile cu preşedintele Traian Băsescu înainte să ia o decizie privind susţinerea unui nou guvern. El a precizat ca discuţia pe care o vor avea cu şeful statului va fi doar o consultare.

Ce urmează?

În această situaţie rămâne de văzut care vor fi strategiile adoptate de partide în continuare. PSD şi PNL au anunţat încă de luni că vor susţine un Guvern de tehnocraţi, conduşi de un prim-ministru independent, liberalii propunându-l pe primarul Sibiului, Klaus Johannis. UDMR a precizat însă că nu doreşte nici să intre la guvernare şi nici nu crede că ţara trebuie destabilizată prin numirea altui Executiv, urmărind doar ca Guvernul Boc să nu mai aibă dreptul de a emite Ordonanţe de Urgenţă.

Constituţia României stipulează că Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate, Executivul urmând să îndeplinească numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

Preşedintele României va desemna un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Constituţia mai spune că preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură.

Dar tot în Constituţie este scris că Parlamentul nu poate fi dizolvat cu şase luni înainte de alegerile prezidenţiale, iar numărând din 14 octombrie cele 60 de zile se ajunge pe 12 decembrie, mai precis la o săptămână după ce România îşi alege preşedintele pentru următorii 5 ani.

Sursa: ziare.com