O altă idee lansată astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, de Braghiş este includerea „Istoriei Românilor” drept capitol separat în cadrul Istoriei Universale. În opinia liderului PSD, prioritară trebuie să fie „Istoria Moldovei”, ca disciplină aparte.

    În context, el a menţionat că discrepanţa dintre opiniile exprimate de liderii din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, legate de istorie şi limba de stat provoacă dezbinarea societăţii.

    Referindu-se la o eventuală aplicare a planului Kozak, Braghiş a spus că acesta nu poate, nicidecum, să fie implementat integral. Totuşi, preşedintele social-democraţilor afirmă că respectivul memorandum conţine câteva elemente pozitive pentru Moldova.

    Partidul Social Democrat propune organizarea unui referendum, în cadrul căruia populaţia să se expună pe marginea iniţiativei de modificare a articolului 13 din Constituţia Republicii Moldova cu privire la limba de stat. Liderul PSD, Dumitru Braghiş, propune ca în acest articol să fie menţionat: „Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească (română)”. „Completarea articolului cu cuvântul „română” ar permite să oprim discuţiile interminabile şi reproşurile pe care le auzim zilnic în societate. Să rezolvăm această problemă în favoarea ambelor tabere. Este adevărat, din punct de vedere ştiinţific, este vorba de limba română, însă acum nu vorbim de denumirea ştiinţifică, ci de un domeniu politic şi, în acest sens, trebuie să împăcăm toate spiritele”, consideră Braghiş.

    Referindu-se la problema istoriei predate în şcoli, liderul PSD consideră că Istoria Românilor poate fi parte integrantă a Istoriei Universale, însă acest lucru nu poate exclude studierea Istoriei Moldovei de către elevi. „Istoria patriei noastre trebuie să fie studiată şi trebuie să terminăm cu această dezbinare în societate. O ţară divizată şi care se află în contradicţii permanente nu poate rezolva niciodată nimic. Dacă este vorba de Istoria Moldovei, am în vedere teritoriul care este astăzi Republica Moldova”, a precizat liderul social-democraţilor.

    Întrebat de FLUX dacă admite posibilitatea revenirii la planul Kozak, Braghiş a declarat că, deşi acest memorandum este depăşit, unele prevederi ar putea fi preluate. „Poate unele idei din acest memorandum ar putea fi luate în discuţii, însă nu cred că astăzi putem vorbi despre preluarea integrală a acestui plan”, a adăugat Braghiş.

    În alt context, el s-a arătat sceptic în legătură cu viabilitatea Alianţei pentru Integrare Europeană, în cazul în care formaţiunile din cadrul acestei coaliţii nu vor găsi un compromis şi o viziune comună privind soluţionarea problemelor ţării. „Ceea ce se întâmplă în prezent în Moldova este nenormal şi nu poate duce la nimic bun. Mă refer la declaraţiile şi acţiunile întreprinse de principalele forţe politice din Parlament, care duc în continuare doar la dezbinarea societăţii. Aceste acţiuni nu duc la soluţionarea problemelor din societate, ci la aprofundarea lor. Mă refer şi la acţiunile provocatoare din luna aprilie curent, întreprinse de Partidul Comuniştilor, şi care, cât n-ar fi de straniu, câteodată, se creează o impresie că alianţa din Parlament dă răspuns şi curs acestor provocări. În interiorul AIE, declaraţiile sunt contradictorii. Vorbesc de problema NATO, a limbii, a istoriei, cu privire la unire. Considerăm că AIE ar trebui să discute mai serios în interiorul său, să aprobe o decizie comună a tuturor forţelor din această alianţă pentru a nu avea situaţia care este în prezent. Acţiunile care au fost întreprinse până în prezent de către AIE încă nu dau rezultatele aşteptate. Aici mă refer la programul anticriză. Au trecut deja aproape trei luni de la alegerile anticipate şi de la formarea AIE şi avem aproape trei săptămâni de la instalarea noului Guvern. Observăm că un program anticriză nu-l avem, deşi a fost promis de AIE. Considerăm că programul anticriză, elaborat de PSD în luna februarie a acestui an, poate fi luat ca bază de către actualele partide parlamentare pentru că programul propus de noi conţine elemente care se găsesc şi în programele anticriză ale SUA, Rusia, UE etc.”, a mai declarat Braghiş.