Retrospectiva săptămânii politice
    Noul Parlament s-a reunit, vinerea trecută, în prima şedinţă. Şedinţa a decurs fără surprize, adică nu fără incidente. Comuniştii au cerut ca şedinţa să fie încheiată, urmând ca, astăzi, să-şi constituie fracţiunea parlamentară. Deputaţii Alianţei pentru Integrare Europeană însă, au respins această propunere, pe motiv că există o majoritate parlamentară care poate adopta decizii chiar în prima şedinţă. Comuniştii au părăsit sala de şedinţe.

    Decizia lui Vladimir Voronin de a se retrage din funcţia de şef al statului i-a surprins pe mulţi, inclusiv pe adversarii săi politici din AIE. Voronin le-a arătat liberal-democraţilor, care au deja mai bine de o lună de când împart la patru trei funcţii de stat, că el nu ţine morţiş să fie şeful statului, că, deşi a fost preşedintele Republicii Moldova timp de peste 8 ani, el poate şi să renunţe foarte uşor la acest mandat.

    La şedinţa constitutivă a Parlamentului din 28 august deputatul Filat a propus transmiterea în direct la postul public de televiziune a şedinţei legislativului din 2 septembrie, expunându-şi propunerea astfel: „Dar este important să formulăm exact decizia în ceea ce ţine de transmisiunea în direct a şedinţei Parlamentului de data viitoare. Este un lucru important. Cetăţenii Republicii Moldova sunt în drept şi vreau să vă spun deja că au dreptul să vadă şi să audă ceea ce se întâmplă în Parlamentul Republicii Moldova.”

    Prima şedinţă a noului Parlament a confirmat tactica revoluţiei soft de preluare a puterii în stat aplicată de Alianța pentru Integrare Europeană - AIE (PLDM+PL+PDM+AMN). Cel mai relevant element al acesteia este ingerinţa oficială efectuată în politica editorială a Companiei publice „Teleradio-Moldova”. Această influenţă politică este aplicată într-un mod clar, fără cochetări cu legislaţia în vigoare, care stipulează independenţa editorială a subiecţilor din audiovizual.  

    În cadrul şedinţei de miercuri, 2 septembrie, desfăşurată fără deputaţii comunişti, care nu au reuşit să constituie o fracţiune parlamentară, au fost aprobate trei subiecte pentru ordinea de zi. Prin votul a 53 de deputaţi, Parlamentul a solicitat prezenţa prim-ministrului Zinaida Greceanâi, preşedintelui “Teleradio-Moldova” şi a adoptat un apel către minorităţile naţionale.

    La Chişinău domneşte o atmosferă de victorie. Toata lumea proclamă victoria, toată lumea le cere lui Voronin şi comuniştilor să se retragă de la putere, să cedeze, să se declare înfrânţi. Cel puţin după ce se vede în mass-media comuniştii au pierdut, sunt zdrobiţi, abia mai răsuflă. Voronin vorbeşte incoerent în română (dar a vorbit vreodată coerent?), a început să înjure în şedinţele Parlamentului.

    Alegerea lui Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al Parlamentului a constituit o surpriză pentru mulţi, chiar şi pentru unii dintre cei mai aprigi susţinători ai Alianţei pentru Integrare Europeană. Oponenţii noii guvernări AIE-iste au jubilat, iar simpatizanţii ei – s-au întristat. Ultimii s-au întrebat cu stupoare de ce această funcţie i-a revenit tocmai celui mai impulsiv lider din AIE, mai ales că aceasta întruneşte o majoritate la limită, doar o diferenţă de două mandate o menţin la putere, iar fără acestea ar deveni o minoritate? Mulţi şi-au adus aminte de comportamentul scandalos al lui Mihai Ghimpu din Consiliul Municipal Chişinău, mai ales când acesta a deţinut funcţia de preşedinte al CMC.

    În urma alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie nici un partid politic nu a obţinut o majoritate clară. Faptul pune problema alianţelor şi aduce în atenţie modelul de funcţionare a legislativului în regim matrioşka. Constituirea AIE de către 4 fracţiuni (53 de mandate din 101), ca primă matrioşkă, guvernamentală, rezolvă problema doar parţial. Nevoia alegerii şefului statului a determinat crearea matrioşkăi mari, prezidenţiale. Culorile ei politice vor cuprinde întreg spectrul parlamentar.

    Jurnalistul Petru Clej de la Londra, fost redactor şef al Secţiei române de la BBC World Service, publică în săptămânalul electronic ACUM din 30 august un material cu titlul „Mihai Ghimpu ar trebui să-ţi savureze rapid momentul de glorie”. După ce prezintă episodul din 28 august de după alegerea lui Mihai Ghimpu în funcţia de Preşedinte al Parlamentului, Petru Clej face câteva aprecieri în legătură cu persoana pe care a ales-o ca subiect al materialului său.

Motto: Vin ai noştri, pleac-ai noştri, disidenţii mor ca prostii...

    Vladimir Filat a declarat pentru portalul de ştiri moscovit „Kommersant” că, după ce AIE se va instala la putere, omul de afaceri Oleg Voronin, fiul preşedintelui în exerciţiu Vladimir Voronin, va fi forţat să restituie proprietăţile pe care, susţine liderul PLDM, acesta şi le-ar fi însuşit de la el şi de la alţi oameni de afaceri.

    Aproape cert va fi viitorul premier al Republicii Moldova şi este considerat un pilon al reconcilierii cu România, mai ales în domeniul economic.

    Vlad Filat a urmat facultatea la Iaşi, unde a fost nu doar student, ci a făcut şi primii bani serioşi din comerţ. Din acea perioadă, în care Filat şi-a condus afacerile trecând de pe un mal pe celălalt al Prutului, provine şi un scandal legat de contrabanda cu ţigări importate de firma basarabeanului. E partea întunecată a trecului lui Vlad Filat.

    După o absenţă de opt ani a ex-preşedintelui Petru Lucinschi din prim-planul scenei politice, toată lumea a putut remarca în ultimele zile prezenţa lui foarte vizibilă şi vocală în spaţiul public şi mediatic de la Chişinău. Acelaşi activism al lui Lucinschi a putut fi constatat în campania pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie anul curent. Atunci bătrânul comunist, care dintre toţi foştii nomenclaturişti de stat şi de partid din Moldova se bucura de cea mai mare încrede din partea Moscovei, a ieşit la rampă susţinându-l public pe tânărul liberal Dorin Chirtoacă.

An de an ziua de 31 august le oferă tuturor prilejul să vorbească despre situaţia limbii române în Republica Moldova. De cele mai multe ori dezbaterea publică se îndepărtează de analiza competentă, chiar ocolind fondul problemei, cantonându-se în zona polemicilor de suprafaţă despre etnonim şi glotonim.

Mai mulţi scriitori, oameni de cultură şi simpli cetăţeni s-au adunat astăzi în Parcul central „Ştefan cel Mare” pentru a aniversa 20 de ani de la adoptarea limbii române drept limbă de stat a Republicii Moldova şi trecerea la grafia latină. Cu ocazia Zilei Naţionale „Limba noastră cea Română”, în centrul parcului, lângă havuz, a fost instalată o scenă improvizată de pe care puteau fi auzite mai multe poezii, precum şi cântece dedicate limbii române.

La aniversarea a 20 de ani de la decretarea sărbătorii naţionale „Limba Noastră cea Română”, mai mulţi preoţi din cadrul Mitropoliei Basarabiei au depus flori, luni, 31 august, la monumentul Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt.

    Interviu cu deputatul Partidului Democrat, Oleg Serebrian

 - Cum vedeţi depăşirea aceste situaţii tensionate, dar şi de blocaj: PCRM spune că nu votează candidatura AIR, iar alianţa nu este de acord să cedeze nici o funcţie comuniştilor? Şi mai ales că avem câte un format de negocieri propuse de ambele părţi, care nu sunt acceptate reciproc?

    Prutul este un râu care trebuie să ne unească, nu să ne separe. De-a lungul secolelor legătura dintre cele două maluri ale lui a fost asigurată de podurile stabile sau plutitoare aşezate la trecătorile cunoscute sub numele generic de vaduri. Dintre cele 22 de poduri peste râul Prut, care până în 1944 legau Basarabia de restul României, nu au fost distruse doar două, feroviare, şi anume cele de la Cantemir – Fălciu şi Ungheni – Holboca (spre Nicolina).

    S-au împlinit 4 ani de la trecerea la Domnul a vrednicului de pomenire Mitropolit Antonie Plămădeală al Ardealului, astăzi, 29 august. Cel care a fost între anii 1982 şi 2005 arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, a fost pomenit la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.

    Vladimir Putin condamnă pactul Ribbentrop-Molotov, dar, în acelaşi timp, critică statele occidentale pentru cedarea Cehoslovaciei Germaniei, în 1938, scrie ziarul „Corriere della Sera”.

1353. Tot ce este exagerat devine insignifiant.

    În cadrul lansărilor de carte şi evenimentelor desfăşurate săptămâna curentă în cadrul Salonului Internaţional de Carte, ediţia a XVIII-a, au fost comemorate mai multe personalităţi ale culturii româneşti, scriitori şi poeţi.

    Ediţia curentă, a XIX-a, a expoziţiei-concurs de artă plastică contemporană “Saloanele Moldovei” a fost una inedită, nu doar prin numărul record al autorilor plastici participanţi, dar şi pentru că artiştii plastici din România (nici măcar cei 4 membri ai juriului) nu au putut ajunge la Chişinău, din cauza regimului de vize cu România.

    Căminul cultural din Feşteliţa, raionul Ştefan-Vodă, renovat din bani europeni, în cadrul Programului de Vecinătate Uniunea Europeană - Republica Moldova, a fost inaugurat la începutul acestei săptămâni. Casa de cultură a fost reconstruită, practic, din temelii, deoarece se afla într-o stare deplorabilă, de altfel, ca şi multe astfel de edificii de menire culturală din ţară. Însă, datorită sprijinului financiar al Comisiei Europene, edificiul a fost renovat în cadrul proiectului „Activităţi culturale transfrontaliere – premisă a cooperării multilaterale durabile”.

    Pentru a debloca dezvoltarea turismului receptor, noul Guvern ar trebui, în mod prioritar, să anuleze obligativitatea vizelor pentru cetăţenii români, consideră preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) din Moldova, Nicolae Platon.

    La Lvov, Ucraina, a avut loc recent cea de-a 7-a Sesiune Regională a Parlamentului European al Tinerilor. La acest eveniment au participat tineri din Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Polonia, Germania, Turcia, Georgia şi Azerbadjan. Ţara noastră a fost reprezentată de 6 tineri activi, cu multă iniţiativă şi dornici de a aduce o schimbare spre bine atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional - Elena Catâşev, Ludmila Ciubaciuc, Cristina Boian, Alexandru Taran şi Constanţa Burnusus.

    Tinerii moldoveni, elevi ai claselor a 9-a, a 10-a şi a 11-a, vor avea posibilitatea să studieze un an de zile în Statele Unite ale Americii (SUA), în cadrul programului de schimb „FLEX”. Selectarea participanţilor va fi organizată de către Filiala Consiliilor Americane pentru Învăţământ Internaţional (ACTR/ACCELS).

România nu a înţeles până în prezent ce înseamnă să acorzi atenţie românilor care, fără voia lor, au fost lipsiţi de cetăţenia română, iar în contextul crizei economice Bucureştiul a greşit prin faptul că, până de curând, nu s-a implicat serios în mediul de afaceri din Republica Moldova.

    În timpul apropiat, în R. Moldova va fi creat un organ care va media eventualele conflicte dintre cititori şi mass-media – Consiliul de presă. Astfel de consilii există în ţările Europei de Vest de peste 50 de ani, timp în care atât consumatorii, cât şi furnizorii de informaţii au avut de câştigat.

    Vara este anotimpul în care toată lumea caută refugiu în locuri mai retrase, mai umbroase. În Chişinău sunt mai multe parcuri amenajate pentru odihna şi agrementul cetăţenilor. Aici însă, mai bine decât oriunde în altă parte, se manifestă pregnant incultura moldovenilor, care lasă în urma lor mormane de deşeuri menajere. Parcurile din Chişinău au devenit locuri pentru beţii în masă, pentru amor pe ascuns şi pentru administrarea dozelor de droguri.

    Volumul importului de gaze naturale în Republica Moldova (fără regiunea transnistreană) s-a micşorat, în primul semestru al anului curent, cu 11 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi a constituit 614,09 milioane metri cubi. În acelaşi timp, s-a redus cu 10,3 la sută consumul de gaze naturale, constituind 571,87 milioane metri cubi.

    Numărul şomerilor din Moldova, estimat conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, a fost, în trimestrul II al anului curent, de circa 82,8 mii, fiind cu 40,3 mii mai mare faţă de trimestrul II al anului 2008. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 60,9 la sută din numărul total de şomeri, precum şi persoanele din mediul urban – 57,9 la sută.

Salariul mediu pe economie a constituit, în şapte luni ale anului curent, 2.695 lei sau cu 10,2 la sută mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, salariul real s-a majorat cu 9,2 la sută.

Populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit, în trimestrul II al anului curent, 1 milion 358,1 mii persoane, fiind în descreştere cu 2,9 la sută (41,1 mii) faţă de trimestrul II al anului 2008. Acest fapt a fost determinat de scăderea numărului populaţiei ocupate (cu 81,4 mii), în special, în agricultură (cu 52,6 mii).

    Virusul gripal A(H1N1) a făcut, până în prezent, zeci de victime în Republica Moldova. Potrivit celor mai recente date ale Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, până la data de 1 septembrie, în Republica Moldova au fost raportate 77 cazuri suspecte de infecţie cu virusul gripal A(H1N1) şi în doar 10 cazuri acesta a fost confirmat.

    La iniţiativa şi cu sprijinul câtorva voluntari locali, în satul Fundul Galbenei, raionul Hânceşti, la 2 februarie 2009 a demarat proiectul social „Împarte-ţi pâinea cu cel flămând”. În acest sens, au fost identificate 10 persoane cu dizabilităţi, din familii sărace, care beneficiază de un prânz cald de două ori pe săptămână.

    Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” a organizat, la 31 august, un concurs-maraton dedicat copiilor, cu genericul „Vorbesc corect – gândesc corect”. Concursul s-a desfăşurat pe parcursul unei singure zile, iar micii cititori care au vizitat în această zi biblioteca, răspunzând corect la un şir de întrebări, au primit în dar o carte. Aproximativ 60 de copii din municipiul Chişinău au fost premiaţi în cadrul concursului.

    Aflat la a şaptea ediţie, festivalul Stufstock, în acest an, se desfăşoară în perioada 3-5 septembrie, la Vama Veche, şi este dedicat muzicii româneşti. Sub numele de Golden Stufstock, festivalul va beneficia anul acesta de prezenţa unor nume ca Ovidiu Lipan Ţăndărică, Celelalte Cuvinte, Luna Amară, Baniciu & Kappl, Z.O.B., Kumm, Timpuri Noi, Urma, formaţia Zdob şi Zdub din Chişinău etc.

    Primii 8 concurenţi din cadrul Festivalului internaţional de muzică uşoară „Cerbul de Aur”, care se desfăşoară în perioada 2-7 septembrie la Braşov (România), au intrat în competiţie în seara zilei de miercuri, ei reprezentând România, Republica Moldova, Italia, Australia, Letonia, Belgia, Armenia şi Rusia.

    Joi, 3 septembrie, în sala Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” a avut loc festivalul „Chişinău Drum Day”, ediţia a doua – un spectacol susţinut de toboşari şi de percuţionişti de mare talent care şi-au etalat măiestria în stilurile jazz, funk, classic, ethno şi rock.