Deportările reprezintă o mare tragedie a Basarabiei

    La Biblioteca „Onisifor Ghibu” din Chişinău a fost proiectat, la 3 septembrie, un film documentar în memoria victimelor deportărilor staliniste, în prezenţa mai multor istorici, pedagogi, supravieţuitori ai deportărilor staliniste (eroi ai filmului), precum şi a unui grup de studenţi germani care se află la cursurile unei şcoli de vară în Republica Moldova.

    La 3 septembrie Armata Naţională aniversează 18 ani de la înfiinţarea sa, eveniment care a urmat în scurt timp declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova.

    Aproape cert va fi viitorul premier al Republicii Moldova şi este considerat un pilon al reconcilierii cu România, mai ales în domeniul economic.

    Vlad Filat a urmat facultatea la Iaşi, unde a fost nu doar student, ci a făcut şi primii bani serioşi din comerţ. Din acea perioadă, în care Filat şi-a condus afacerile trecând de pe un mal pe celălalt al Prutului, provine şi un scandal legat de contrabanda cu ţigări importate de firma basarabeanului. E partea întunecată a trecului lui Vlad Filat.

    Prima şedinţă a parlamentului ales pe 29 iulie atrage atenţia în sensul perspectivelor prilejuite de alegerea lui Mihai Ghimpu, preşedinte al Partidului Liberal, în funcţia de Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova. Evenimentul depăşeşte simţitor formalitatea votului bine organizat al Alianţei pentru Integrare Europeană şi are semănat în sine urmări politice grave atît pentru ceea ce se cheamă „scena politică moldovenească”, cît şi pentru ceea ce înseamnă ţară şi popor.

    Primul fapt izbitor este personalitatea sau "figura" celui ales. Contrar părerii sale personale despre calităţile sale politice şi aflării pe parchetul politic moldovenesc de vre-o cîţiva ani încoace, Ghimpu rămîne a fi un nimeni în politică.

    România nu a respins niciodată ideea semnării unor acorduri cu R. Moldova, precum tratatul politic de bază şi cel privind frontierele de stat, dar aceste documente sunt supuse negocierii, flexibilităţii şi înţelegerii reciproce a preocupărilor şi intereselor, a declarat marţi Cristian Diaconescu, citat de Newsin.

    Întrebat - în cadrul unei declaraţii de presă ce a urmat deschiderii Reuniunii anuale a diplomaţilor români - care va fi poziţia României faţă de insistenţele părţii moldovene de a semna acordul politic de pază şi tratatul privind frontiera de stat, două documente controversate, care au minat timp de mulţi ani relaţiile dintre cele două state, Diaconescu a manifestat o anumită deschidere în acest sens.

În cadrul şedinţei Comitetului Central al PCRM desfăşurată astăzi, a fost adoptată următoarea rezoluţie care vizează actuala situaţie politică din ţară:

Apreciind evoluţia proceselor politice din Republica Moldova în ultimele săptămîni, Partidul Comuniştilor face următoarele concluzii:

În primul rînd, fiind creată contrar voinţei alegătorilor şi propriilor declaraţii de program, majoritatea din Parlamentul ţării nou-ales constituie un atac grosolan al unei reacţii politice extremiste, o tentativă de restaurare a puterilor unioniste din trecut şi a unui capitalism primitiv sălbatic. O dovadă necondiţionată şi semnificativă în acest sens serveşte alegerea ilegală de către această majoritate în funcţia de noul Preşedinte al Parlamentului a lui Mihai Ghimpu – politician ale cărui viziuni unioniste radicale sînt cunoscute întregei societăţi moldoveneşti. Nu lasă loc de îndoială faptul că majoritatea liberală de dreapta creată în Parlament, în felul său actual, reprezintă o ameninţare evidentă la adresa viitorului statului moldovenesc, la adresa securităţii acestuia, dezvoltării sociale şi economice, integrării europene şi posibilităţii restabilirii integrităţii teritoriale.

    Următoare şedinţă a Legislativului ar putea avea loc pe data de 4 septembrie. Declaraţia aparţine preşedintelui Partidului Democrat, Marian Lupu, lansată la finalul şedinţei de astăzi a Parlamentului.

Mihai Ghimpu a anunţat că nu recunoaşte decizia preşedintelui primei şedinţe a Parlamentului, Ivan Calin, de a convoca lucrările Legislativului la 4 septembrie. Potrivit deputatului PLDM, Vladimir Filat, ziua în care se va desfăşura următoarea şedinţă a Parlamentului va fi stabilită în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană.

Deputatul comunist Vladimir Ţurcan a declarat pentru FLUX că formaţiunea pe care o reprezintă nu va vota candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, dacă majoritatea parlamentară nu va accepta formarea unei coaliţii de centru-stânga.

ACTUALIZARE: Vladimir Ţurcan a declarat pentru FLUX că nu a existat nici o declaraţie privind demisia lui Vladimir Voronin. Potrivit deputatului comunist, în cadrul şedinţei CC a PCRM a fost discutată doar situaţia în care va apărea incompatibilitatea funcţiilor. Voronin a declarat că în acest caz va rămâne în Parlament în calitate de deputat. „Anume acolo se vor duce luptele politice şi eu trebuie să fiu alături de fracţiune”, a declarat Voronin, potrivit lui Vladimir Ţurcan. Pe 15 septembrie Vladimir Voronin va face o declaraţie în acest sens.

ACTUALIZARE: Solicitat de FLUX, deputatul PCRM, Vladimir ŢURCAN a declarat că informaţia privind demisia lui Vladimir Voronin din funcţia de preşedinte al statului "nu corespunde realităţii". Vladimir Ţurcan a promis să vină cu detalii la acest subiect.

ACTUALIZARE: Agenţia de ştiri rusească RIA Novosti face trimitere la un deputat comunist care a participat la şedinţa plenarei CC a PCRM şi care confirmă că Vladimir Voronin îşi va da demisia din funcţia de şef al statului.

ACTUALIZARE: Portalul de ştiri omg.md, apropiat conducerii PCRM, scrie că Vladimir Voronin deja ar fi demisionat. Deocamdată, însă, nu există nicio confirmare oficială a acestei informaţii.

Vladimir Voronin va demisiona din funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Aceasta este, potrivit unor surse apropiate conducerii PCRM, decizia de astăzi a Plenarei Comitetului Central al Partidului Comuniştilor. În felul acesta, Vladimir Voronin va deveni deputat ordinar, iar noul preşedinte al Parlamentului, Mihai Ghimpu, va suplini de drept, cu titlu excepţional, funcţia de şef al statului, lui Ghimpu revenindu-i şi dreptul de a desemna viitorul prim-ministru.

    În cadrul şedinţei de astăzi, desfăşurată fără deputaţii comunişti, care nu au reuşit să constituie o fracţiune parlamentare, au fost aprobate trei subiecte pentru ordinea de zi. Prin votul 53 de deputaţi, parlamentul a solicitat prezenţa prim-ministrului Zinaida Greceanâi, preşedintelui Teleradio-Moldova şi adoptarea unui apel către minorităţile naţionale.

Republica Moldova preferă o alianţă cu Rusia pentru stabilizarea Transnistriei, în locul unei colaborări cu NATO, titrează publicaţia „Adevărul”, cu referire la o declaraţie făcută de preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, făcută pentru publicaţia rusă „Kommersant”.

Motto: Vin ai noştri, pleac-ai noştri, disidenţii mor ca prostii...

    Vladimir Filat a declarat pentru portalul de ştiri moscovit „Kommersant” că, după ce AIE se va instala la putere, omul de afaceri Oleg Voronin, fiul preşedintelui în exerciţiu Vladimir Voronin, va fi forţat să restituie proprietăţile pe care, susţine liderul PLDM, acesta şi le-ar fi însuşit de la el şi de la alţi oameni de afaceri.

    La Chişinău domneşte o atmosferă de victorie. Toata lumea proclamă victoria, toată lumea le cere lui Voronin şi comuniştilor să se retragă de la putere, să cedeze, să se declare înfrânţi. Cel puţin după ce se vede în mass-media comuniştii au pierdut, sunt zdrobiţi, abia mai răsuflă. Voronin vorbeşte incoerent în română (dar a vorbit vreodată coerent?), a început să înjure în şedinţele Parlamentului.

    Zidirea primei ctitorii a Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, Mănăstirea Putna, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a început la un an după cucerirea cetăţii Chilia în vara anului 1466 (la 4 iulie după prima versiune a Letopiseţului de la Putna, 10 iulie după a doua versiune şi după Cronica moldo-polonă).

    Lucrările de construcţie au durat patru ani, timp în care această măreaţă operă a fost dusă la bun sfârşit de arhitectul grec Teodor, ajutat de meşterii zidari, pietrari, zugravi şi argintari veniţi din Transilvania. Sfinţirea mănăstirii s-a făcut la 3 septembrie 1470, după victoria asupra tătarilor la Lipinţi, slujba fiind săvârşită de către un sobor de 64 de arhierei, preoţi şi diaconi, în frunte cu mitropolitul Teoctist I, după cum relatează Letopiseţul de la Putna şi cel al lui Grigore Ureche.

După www.patriarhia.ro

    Primii 8 concurenţi din cadrul Festivalului Internaţional „Cerbul de Aur”, care se desfăşoară în perioada 2-9 septembrie la Braşov (România), vor intra în competiţie în seara zilei de astăzi, ei reprezentând România, Republica Moldova, Italia, Australia, Letonia, Belgia, Armenia şi Rusia. Moldova va fi reprezentată la această frumoasă competiţie internaţională de Geta Burlacu, Olia Tira şi Pasha.

Rusia va apăra drepturile concetăţenilor săi din Transnistria, indiferent de schimbările ce vor surveni conducerea Moldovei, a declarat luni deputatul Konstantin Zatulin, informează presa rusă.

Deputatul comunist, Vladimir Ţurcan, a declarat pentru FLUX că fracţiunea parlamentară pe care o reprezintă nu va participa la şedinţa de mâine a Parlamentului, deoarece preşedintele primei şedinţe parlamentare, deputatul comunist Ivan Calin, a anunţat că următoarea şedinţă va avea loc la 4 septembrie.

    După o absenţă de opt ani a ex-preşedintelui Petru Lucinschi din prim-planul scenei politice, toată lumea a putut remarca în ultimele zile prezenţa lui foarte vizibilă şi vocală în spaţiul public şi mediatic de la Chişinău. Acelaşi activism al lui Lucinschi a putut fi constatat în campania pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie anul curent. Atunci bătrânul comunist, care dintre toţi foştii nomenclaturişti de stat şi de partid din Moldova se bucura de cea mai mare încrede din partea Moscovei, a ieşit la rampă susţinându-l public pe tânărul liberal Dorin Chirtoacă.

    Alegerea lui Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al Parlamentului a constituit o surpriză pentru mulţi, chiar şi pentru unii dintre cei mai aprigi susţinători ai Alianţei pentru Integrare Europeană. Oponenţii noii guvernări AIE-iste au jubilat, iar simpatizanţii ei – s-au întristat. Ultimii s-au întrebat cu stupoare de ce această funcţie i-a revenit tocmai celui mai impulsiv lider din AIE, mai ales că aceasta întruneşte o majoritate la limită, doar o diferenţă de două mandate o menţin la putere, iar fără acestea ar deveni o minoritate? Mulţi şi-au adus aminte de comportamentul scandalos al lui Mihai Ghimpu din Consiliul Municipal Chişinău, mai ales când acesta a deţinut funcţia de preşedinte al CMC.

    Jurnalistul Petru Clej de la Londra, fost redactor şef al Secţiei române de la BBC World Service, publică în săptămânalul electronic ACUM din 30 august un material cu titlul „Mihai Ghimpu ar trebui să-ţi savureze rapid momentul de glorie”. După ce prezintă episodul din 28 august de după alegerea lui Mihai Ghimpu în funcţia de Preşedinte al Parlamentului, Petru Clej face câteva aprecieri în legătură cu persoana pe care a ales-o ca subiect al materialului său.

    În urma alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie nici un partid politic nu a obţinut o majoritate clară. Faptul pune problema alianţelor şi aduce în atenţie modelul de funcţionare a legislativului în regim matrioşka. Constituirea AIE de către 4 fracţiuni (53 de mandate din 101), ca primă matrioşkă, guvernamentală, rezolvă problema doar parţial. Nevoia alegerii şefului statului a determinat crearea matrioşkăi mari, prezidenţiale. Culorile ei politice vor cuprinde întreg spectrul parlamentar.

An de an ziua de 31 august le oferă tuturor prilejul să vorbească despre situaţia limbii române în Republica Moldova. De cele mai multe ori dezbaterea publică se îndepărtează de analiza competentă, chiar ocolind fondul problemei, cantonându-se în zona polemicilor de suprafaţă despre etnonim şi glotonim.

Vicepreşedintele PLDM, deputatul Alexandru Tănase, a declarat recent la un post de radio că deja sunt mai mult de 8 deputaţi comunişti care vor vota candidatura AIE la funcţia de preşedinte al ţării. După cum au anunţat anterior fruntaşii AIE, la acest post va fi înaintat ex-comunistul Marian Lupu, proaspăt preşedinte PD. Se pare că într-adevăr un grup de 12-15 deputaţi comunişti va vota pentru Lupu la funcţia de preşedinte, cel puţin acesta este zvonul care circulă de vre-o două zile prin culoarele puterii de la Chişinău.

Medicul ortoped, Eiki Strauss, al spitalului orăşenesc din Kohtla-Iarve, Estonia, oraş cu populaţie preponderent rusofonă, a fost demis, după ce a aruncat în coşul de gunoi paşaportul unui pacient de origine rusă. Medicul şi-a motivat gestul prin faptul că pacientul de doar 14 ani şi nu cunoştea limba estoniană.

    Vladimir Putin condamnă pactul Ribbentrop-Molotov, dar, în acelaşi timp, critică statele occidentale pentru cedarea Cehoslovaciei Germaniei, în 1938, scrie ziarul „Corriere della Sera”.

Românii sunt chemaţi peste aproape trei luni la urne să-şi voteze viitorul preşedinte de ţară. Autorităţile de la Bucureşti au stabilit data oficială a primului tur al alegerilor prezidenţiale pentru 22 noiembrie.

România nu a înţeles până în prezent ce înseamnă să acorzi atenţie românilor care, fără voia lor, au fost lipsiţi de cetăţenia română, iar în contextul crizei economice Bucureştiul a greşit prin faptul că, până de curând, nu s-a implicat serios în mediul de afaceri din Republica Moldova.

    Regizorul Ion Ungureanu a refuzat astăzi să primească însemnele de Doctor Honoris Causa, scufia şi mantia. Evenimentul a avut loc în cadrul şedinţei festive consacrate sărbătorii naţionale „Limba noastră”, desfăşurată la Academia de Ştiinţe a Moldovei.

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova declară că Parlamentul de legislatura a XVIII-a este unul incapabil să activeze, deoarece deputaţii din cadrul Alianţei de Integrare Europeană vor fi într-o insuficienţă permanentă de voturi pentru a adopta proiecte de lege, din cauza lipsei permanente a unor aleşi ai poporului.

    Interviu cu deputatul Partidului Democrat, Oleg Serebrian

 - Cum vedeţi depăşirea aceste situaţii tensionate, dar şi de blocaj: PCRM spune că nu votează candidatura AIR, iar alianţa nu este de acord să cedeze nici o funcţie comuniştilor? Şi mai ales că avem câte un format de negocieri propuse de ambele părţi, care nu sunt acceptate reciproc?

Mai mulţi scriitori, oameni de cultură şi simpli cetăţeni s-au adunat astăzi în Parcul central „Ştefan cel Mare” pentru a aniversa 20 de ani de la adoptarea limbii române drept limbă de stat a Republicii Moldova şi trecerea la grafia latină. Cu ocazia Zilei Naţionale „Limba noastră cea Română”, în centrul parcului, lângă havuz, a fost instalată o scenă improvizată de pe care puteau fi auzite mai multe poezii, precum şi cântece dedicate limbii române.

    S-au împlinit 4 ani de la trecerea la Domnul a vrednicului de pomenire Mitropolit Antonie Plămădeală al Ardealului, astăzi, 29 august. Cel care a fost între anii 1982 şi 2005 arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, a fost pomenit la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.

Salariul mediu pe economie a constituit, în şapte luni ale anului curent, 2.695 lei sau cu 10,2 la sută mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, salariul real s-a majorat cu 9,2 la sută.

Populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit, în trimestrul II al anului curent, 1 milion 358,1 mii persoane, fiind în descreştere cu 2,9 la sută (41,1 mii) faţă de trimestrul II al anului 2008. Acest fapt a fost determinat de scăderea numărului populaţiei ocupate (cu 81,4 mii), în special, în agricultură (cu 52,6 mii).

    Numărul şomerilor din Moldova, estimat conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, a fost, în trimestrul II al anului curent, de circa 82,8 mii, fiind cu 40,3 mii mai mare faţă de trimestrul II al anului 2008. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 60,9 la sută din numărul total de şomeri, precum şi persoanele din mediul urban – 57,9 la sută.

Fotbaliştii de la „Olympiakos Pireu” (Grecia) au câştigat şi de data aceasta, în cea de-a doua parte a play off-ului, în faţa echipei „Sheriff Tiraspol”, cu scorul de 1:0. Mitroglou a fost cel care a marcat golul în minutul 82 şi, astfel, „Olympiakos” a acces în Liga Campionilor.