Peste o mie de alogeni au învăţat limba română, în perioada anilor 2005-2009, în cadrul Programului de instruire lingvistică pentru minorităţile naţionale din Republica Moldova, implementat de Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni din Moldova (ANTEM). Printre aceştia se numără şi 500 de funcţionari publici, preponderent din regiunea de sud a ţării.
În acest an, programul se va extinde în 10 noi localităţi din ţară, existând, în acest sens, aproape 600 de solicitări din partea funcţionarilor publici care nu cunosc limba română şi care vor să o însuşească.
Directorul ANTEM, Lucia Cucu, a declarat că, în urma sondajelor de studiere a necesităţilor de instruire lingvistică, s-a constatat că aceste necesităţi sunt în continuă creştere. „În contextul realităţilor sociale din Republica Moldova, în care cererea de studiere a limbii române de către populaţia alolingvă creşte, ANTEM a fost nevoită să extindă programul său de instruire lingvistică pentru minorităţile naţionale”, a precizat Sabina Corniciuc.
Experţii ANTEM au mai atenţionat şi asupra faptului că, deşi, teoretic, toate limbile sunt egale, în practică, există situaţii de ierarhie şi privilegiu.
Prezent la întrunirea experţilor ANTEM, reprezentantul Unităţii Teritoriale Autonome (UTA) Găgăuzia, Valeri Ianioglo, a vorbit în limba rusă despre necesitatea studierii limbii române de către alogenii găgăuzi. „Cu permisiunea domniilor voastre, voi vorbi în limba rusă. Această problemă cu care se confruntă cetăţenii moldoveni persistă şi în Găgăuzia, unde funcţionarii din cadrul Adunării Populare din Găgăuzia, în mare măsură, nu cunosc limba de stat”, a precizat Ianioglo.
El a mai spus că pentru găgăuzi, studierea limbii române nu este singura problemă de acest gen, deoarece, mulţi dintre ei nu cunosc nici măcar limba găgăuză. „O problemă cu care ne confruntăm este faptul că nu există un mediu de comunicare. Din păcate, dacă un număr anumit de persoane au nişte cunoştinţe de bază ale limbii române, în urma cursurilor de instruire, în perspectivă aceştia sunt puşi în situaţia de a-şi dezvolta singuri abilităţile lingvistice”, a declarat Ianioglo.
La rândul său, directorul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Igor Munteanu, a declarat că, din cauza lipsei voinţei politice, această problemă a căpătat proporţii îngrijorătoare. „În afară de voinţa politică şi de conştientizarea fiecărui cetăţean că limba oficială trebuie să fie cunoscută, mai există şi instrumentele statului, care au lipsit în ultimele două decenii, statul creând nişte probleme false. Una dintre aceste probleme este că, promovând limba oficială, discriminezi alte minorităţi naţionale. Or, nu există nimic mai fals decât această teză”, a declarat Munteanu.
Experţii ANTEM mai susţin că promovarea standardelor europene de predare-învăţare a limbii oficiale a statului de către adulţii alogeni facilitează procesul de integrare al acestora în societate.
ANTEM este o organizaţie neguvernamentală, apolitică, nonprofit, care numără peste o mie de absolvenţi şi peste 50 de traineri locali.

