Primarul municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, a efectuat, miercuri, 12 august, o vizită de documentare la Staţia de epurare a apelor, unde, în momentul de faţă, se desfăşoară un proiect de uscare a nămolului în geotuburi, care, potrivit oficialilor de la primărie, va permite eliminarea mirosului neplăcut ce persistă de mai mulţi ani în capitală.

    Acesta a declarat că avertizarea Inspectoratului Ecologic Chişinău de a stopa lucrările de deshidratare a nămolului de la Staţia de epurare este o acţiune abuzivă, comuniştii încercând să împiedice municipalitatea să rezolve problema mirosului neplăcut din capitală. „Am găsit o metodă de a rezolva problema mirosului neplăcut din capitală, dar şi surse financiare, însă Guvernul, Ministerul Ecologiei, prin Agenţia ecologică Chişinău, condusă de un consilier municipal comunist, Ghenadie Onceanu, interzice desfăşurarea lucrărilor. De unde tragem concluzia că guvernarea comunistă este împotriva rezolvării problemei mirosului de la staţie şi pun piedici celor care sunt în stare să o facă. Rezultă deci că acest miros le place comuniştilor şi ei le doresc locuitorilor municipiului să locuiască în continuare în asemenea condiţii”, a opinat Dorin Chirtoacă.

    Staţia de epurare a apelor din Chişinău a obţinut, la finele anului trecut, toate avizele ecologice pentru desfăşurarea proiectului pilot de deshidratare a nămolului în geotuburi. „Este absurd să cerem a doua oară avize pe care le-am obţinut acum un an şi nu e justificată în niciun fel stoparea lucrărilor”, a declarat primarul capitalei.

    Acest proiect a fost coordonat cu toate organele de resort, inclusiv cel de mediu, a explicat Constantin Becciev, directorul SA „Apă-Canal Chişinău”. „Mai mult decât atât, acest proiect de mediu a fost înaintat spre finanţare către Fondul ecologic de stat al Guvernului Republicii Moldova, unde a fost pus în discuţie de trei ori, dar banii promişi nu au fost alocaţi”, a spus Becciev.

    Deshidratarea nămolului prin intermediul geotuburilor este un proces care poate rezolva două probleme majore ale Staţiei de epurare a apelor – mirosul neplăcut şi reducerea cantităţii de nămol. „Prin uscarea rapidă a reziduurilor, eliberăm 25 ha de teren, care pot fi folosite în alte scopuri, inclusiv pentru reconstruirea unei noi staţii de deshidratare”, a menţionat Constantin Becciev.

    Inspectoratul ecologic nu a răspuns invitaţiei Primăriei de a discuta motivul interzicerii lucrărilor.

    Amintim că recent, adjunctul şefului Staţiei de epurare a apelor din Chişinău, Alexandru Vişnevschi, a declarat pentru FLUX că pentru reconstrucţia staţiei de epurare va fi necesară o sumă mai mare de bani şi o perioadă de aproape 6 ani. „O primă idee de reconstrucţie şi renovare a staţiei de epurare ar fi ca să eliberăm, cu ajutorul geotuburilor, cele 30 de hectare de nămol de pe teritoriul staţiei. Ulterior, pe acest teritoriu va fi construită o staţie nouă, iar o altă variantă este ca să fie reconstruită actuala staţie”, a declarat Vişnevschi.

    Costurile pentru respectivele geotuburi au fost estimat la aproape 10 milioane de lei anual, însă suma pentru întregul proces de modernizare a staţiei este mai mare. Autorităţile municipale promit că la un an de la derularea proiectului, mirosul urât din municipiul Chişinău va începe să dispară, ceea ce înseamnă că înlăturarea completă a acestuia va fi posibilă doar către vara lui 2011.

    Staţia de epurare a apelor din Chişinău curăţă zilnic 1600 metri cubi de nămol, iar timp de un an pompează circa 600 mii tone de nămol.

    Amintim că Primăria Chişinău a reluat negocierile cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), pentru efectuarea studiului de fezabilitate a activităţii SA „Apă-Canal Chişinău”. În acest sens, există deja şi o aprobare preliminară din partea BERD pentru un grant de 3 milioane euro.