Sesizarea a fost subiectul unei conferinţe de presă organizate la Centrul pentru Drepturile Omului, miercuri, 23 decembrie. Tamara Plămădeală a menţionat faptul că Curtea Constituţională a remis spre completare sesizarea făcută.

Prin adoptarea acestui tratat, în opinia avocatului parlamentar, se încalcă flagrant dreptul la liberă circulaţie al locuitorilor comunei Palanca, care deţin proprietăţi funciare private dincolo de traseu.

„Am primit mai multe plângeri din partea cetăţenilor, plângeri adresate şi preşedintelui de atunci Petru Lucinschi. Oamenii se plâng şi până astăzi pentru că le sunt încălcate drepturile. Autorităţile Republicii Moldova trebuie să ia în considerare interesele cetăţenilor, interesele poporului atunci când adoptă o decizie şi să respecte principiile drepturilor omului”, a declarat Tamara Plămădeală.

Juristul Radu Buşilă a menţionat faptul că sunt încălcate concomitent câteva articole din Constituţie, şi anume: Art. 1 alin. 1, Art. 3 alin. 1, Art. 8 alin. 2, Art. 27 alin. 1 şi Art. 46 alin. 1, prin care se menţionează faptul că Republica Moldova este un stat unitar şi indivizibil, teritoriul ei este inalienabil, iar intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia.

Juristul Ghenadie Vaculovschi a menţionat faptul că dreptul la libera circulaţie şi dreptul la proprietatea privată sunt garantate, iar îngrădirea lor este un motiv serios de declarare a neconstituţionalităţii tratatului şi protocolului menţionat.

Există o altă problemă în statutul Curţii Constituţionale. În cazul parităţii de voturi, Curtea Constituţională adoptă o decizie prin care actul se prezumă a fi constituţional. Adică, există o prezumţie a constituţionalităţii, însă această prezumţie nu rezolvă problema, nu răspunde la problema dacă tratatul este sau nu constituţional.

În opinia lui Vaculovschi, ieşirea din situaţia creată ar putea fi găsită prin păstrarea cel puţin a statu-quo-ului în regiunea respectivă pentru că în baza actualelor reglementări, traseul este transmis în proprietate privată Ucrainei şi nu ca teritoriu naţional al Ucrainei.

Proprietatea privată se exercită de către statul ucrainean asemenea oricărui cetăţean al Republicii Moldova sau străin care îşi exercită dreptul privat asupra unui imobil. În cazul în care terenul îi va fi transmis Ucrainei sub jurisdicţie, ca teritoriu naţional, vom avea un teritoriu „străin” în corpul Republicii Moldova.

Al doilea pas, în opinia juristului Ghenadie Vaculovschi, ar fi negocierea de către Guvern a unui regim de frontieră prin care drepturile cetăţenilor consfinţite de Constituţie şi legislaţia internaţională să nu fie încălcate.

“Dacă ar fi o voinţă politică unică în Republica Moldova, problema s-ar fi rezolvat mult mai uşor. Din păcate, vedem că şi Curtea Constituţională nu a primit din prima încercare sesizarea noastră. Cu toate că motivele în drept şi în fapt au fost expuse, cu părere de rău nu a fost dat curs imediat solicitării. Noi totuşi vom depune toate eforturile ca să mergem până la capăt”, a declarat juristul Radu Buşilă.

Segmentul de autostradă Odesa–Reni, cu o lungime de 7,77 km, în regiunea localităţii Palanca din raionul Ştefan Vodă, a fost transmis în exploatarea şi sub jurisdicţia Ucrainei conform Protocolului adiţional la Acordul de frontieră dintre Ucraina şi Moldova, semnat la 18 august 1999. Ucraina insistă însă şi asupra transmiterii inclusiv şi a teritoriului de sub această autostradă, fapt acceptat de autorităţile de la Chişinău, care au declarat că vor ceda acest pământ Ucrainei, în pofida faptului că în Acord se stipulează expres că “segmentul transmis este proprietate a Ucrainei pe teritoriul Republicii Moldova“.