Luna mai a anului curent a marcat un eveniment semnificativ în cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie (USMF) „N. Testemiţanu” – desfăşurarea celui de-al II-lea Congres Internaţional al studenţilor şi tinerilor medici „MedEspera 2008”.
Ideea unei întruniri de asemenea conotaţie aparţine unui grup de studenţi şi tineri medici entuziaşti, care a înţeles importanţa cercetărilor ştiinţifice în arena medicală şi a cutezat să organizeze, în anul 2006, prima ediţie a Congresului. Preşedintele Congresului „MedEspera 2008”, studentul anului VI, facultatea Medicină Generală, Dorin Rotaru, ne-a spus că acest congres, făcând parte din cadrul manifestărilor ştiinţifice medicale internaţionale pentru tineret, câştigă notorietate cu fiecare nouă ediţie. „Este foarte greu să organizezi o manifestaţie de asemenea anvergură fără să întâmpini greutăţi. Am fost nevoiţi să sacrificăm o mare parte din timpul nostru liber, care, vă daţi seama, pentru un medic este apriori un lux nesperat”, a adăugat Dorin Rotaru.
Congresul „MedEspera 2008” a demonstrat încă o dată că în societatea noastră, bazată pe mercantilism, există totuşi minţi lucide şi entuziaste, care doresc să realizeze ştiinţă şi performanţă.
La ceremonia de deschidere a congresului au fost invitaţi: Larisa Catrinici – ministrul Sănătăţii, Vladimir Dragomir, preşedintele Comisiei parlamentare pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, tineret şi mijloace de informare în masă. În cadrul acestei şedinţe, rectorul USMF „N. Testemiţanu”, academicianul Ion Ababii, a declarat că este admirabilă iniţiativa tineretului studios de a întruni la Alma Mater semenii din diverse ţări (România, Malta, Cehia). Tinerii cercetători din diferite ţări au ocazia să se cunoască îndeaproape şi să lege noi relaţii de prietenie şi colaborare. „Congresul „MedEspera 2008” a devenit deja o frumoasă tradiţie. Se organizează o dată la doi ani în cadrul USMF „N. Testemiţanu” şi sperăm mult să se înrădăcineze şi să perpetueze în timp. Consider semnificativ faptul că acest congres se înscrie organic în suita de manifestări consacrate Anului Tineretului din Republica Moldova”, a adăugat rectorul Ion Ababii.
La congres au participat peste 350 de cercetători
La lucrările congresului au participat peste 350 de studenţi şi tineri medici atât din ţară, cât şi de peste hotare, dintre care 40 de tineri doctori, 35 de rezidenţi, 200 de studenţi, 20 de medici stagieri şi 5 magiştri. Au fost publicate peste 150 de teze, au fost prezentate 102 lucrări, dintre care 31 au fost premiate. Congresul a fost inedit şi prin faptul că rapoartele ştiinţifice au fot prezentate în limbile engleză şi franceză. Tinerii cercetători au demonstrat că prin cercetare pot ajunge la performanţe excepţionale, chiar şi la vârstă destul de fragedă. Astăzi, în condiţiile globalizării rapide în general, cât şi a globalizării cercetării ştiinţifice avem nevoie mai mult ca oricând de astfel de întruniri, de schimb permanent de opinii şi idei care, sperăm, vor contribui considerabil la ridicarea nivelului profesional al medicinii autohtone.
Oaspeţii de peste hotarele ţării au rămas profund impresionaţi de nivelul înalt de organizare a congresului, dar şi de ospitalitatea şi profesionalismul medicilor noştri.
Stepan Sulek, medic în cadrul departamentului de pediatrie a facultăţii de medicină din Praga (una din cele mai vechi instituţii din Europa, are o vechime de 600 de ani), ne-a spus că a întâlnit oameni minunaţi în Chişinău. „Aş vrea să menţionez 2 lucrări ştiinţifice care mi-au plăcut: complicaţiile oreionului şi ictusul ischemic la tineri. O să fac o publicitate remarcabilă congresului dumneavoastră la mine în ţară. Astfel, peste doi ani, fiţi siguri, delegaţia din Cehia va fi mult mai numeroasă. Tot ce ştiam despre Moldova erau două lucruri: capitala Chişinău şi echipa de fotbal a Moldovei. Am avut ocazia să merg la un concert de muzică populară şi mi-a plăcut foarte mult dansul tradiţional moldovenesc. Nu înţeleg de ce aveţi atâţia poliţişti prin oraş, pentru mine rămâne un amănunt picant. Sunteţi un popor destul de paşnic şi nu cred că e necesar să fiţi monitorizaţi atât de strâns de forţele de ordine”, a adăugat Stepan Sulek.
Mihai Climov, medic chirurg din Bucureşti, ne-a spus că oraşul Chişinău e foarte frumos, o adevărată oază verde, în comparaţie cu Bucureştiul. “Sunt plăcut surprins, în general, de congres. M-am născut în Chişinău, dar deja de 9 ani nu am mai fost în Chişinău. Am ascultat lucrări extraordinare în cadrul sesiunii de chirurgie. Nu am ştiut că avem în Chişinău o Universitate de Medicină şi Farmacie atât de performantă şi deschisă noilor colaborări. Eforturilor titanice pe care le-au făcut studenţii, tinerii medici de la USMF “N. Testemiţanu”, mi-au dat un nou motiv să mă mândresc că sunt basarabean“, a menţionat Mihai Climov.
Reprezentantul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgul-Mureş, Fodor Decebal Romulus, ne-a spus că el a fost şi la prima ediţie a congresului şi va face tot posibilul să vină şi la ediţiile viitoare, deoarece doar în Basarabia se simte ca acasă.
Ana-Maria Gheorhe-Guţă, studentă la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, din Bucureşti, premiată cu locul I în cadrul sesiunii de comunicări Sănătate Publică, ne-a spus că îi era frică iniţial să vină la Chişinău.
„Sinceră să fiu când am venit aici, eram sigură că o să stau numai în hotel şi la sesiunile de comunicări. Şi spre uimirea mea, am descoperit o atmosferă debordant de primitoare atât din partea organizatorilor, cât şi din partea studenţilor USMF „N. Testemiţanu”. Am făcut cunoştinţă cu o mulţime de tineri foarte cumsecade şi dornici de comunicare, dar nu închişi în sine şi rusofili, cum îmi imaginam eu iniţial. Singurul meu regret a fost că congresul a durat doar 3 zile. Am reuşit totuşi să vizitez majoritatea obiectivelor turistice din capitala Moldovei”, a declarat Ana-Maria Gheorghe-Guţă.
Redacţia ziarului FLUX Sănătate speră că acest eveniment va servi ca promotor pentru crearea celulelor medicale de tineret viabile, împreună cu reprezentanţii celorlalte centre universitare, cu scopul de a stabili, menţine şi promova activităţile de cercetare şi dezvoltare comune. Să ne mândrim că suntem basarabeni!


Comentarii asemanatoare colonistilor englezi in Africa: popor pasnic, la voi este frumos, am crezut ca suntet ... dar sunteti altfel. Incercati sa spuneti aceste cuvinte in stainatate, puteti lua in cap. Rusine de noi, rusine de interviu.l