Simptomul definitoriu al algodismenoreii sunt durerile în partea de jos a abdomenului, resimţite frecvent sub formă de crampe. Durerile apar cu o zi înaintea menstruaţiei sau în primele zile ale acesteia. Sunt determinate de contracţii ale uterului, asemănătoare celor de naştere, menite să expulzeze sângele în exterior. Deseori sunt însoţite şi de alte simptome, cum ar fi: greaţă şi vărsături, diaree sau constipaţie, crampe abdominale, dureri de spate, iradierea durerii în membrele inferioare, stare generală alterată, nervozitate şi instabilitate emoţională, cefalee (dureri de cap), transpiraţie excesivă, dureri ale sânilor (care pot face parte din sindromul premenstrual şi care se remit odată cu începutul sângerării menstruale).

Menstruaţia dureroasă poate avea mai multe cauze:

- dezechilibrul balanţei hormonale - numai menstruaţia care vine după ovulaţie este însoţită de dureri. Menstruaţia anovulatorie (nu în fiecare lună se eliberează un ovul din ovare, aproximativ un ciclu menstrual pe an este anovulator) este aproape întotdeauna nedureroasă. Se pare că progesteronul, hormon feminin care apare după ovulaţie, ar avea un rol în provocarea durerii. De asemenea, un dezechilibru între estrogen-progesteron poate fi responsabil de apariţia durerilor;

- secreţia crescută de prostaglandine - mediatori chimici prezenţi în peretele uterin, responsabili de declanşarea contracţiilor uterine menite să elimine fragmentele de mucoasă uterină şi sângele din uter. Concentraţia prea ridicată a acestor substanţe duce la contracţii mai puternice şi, în concluzie, mai dureroase;

- afecţiuni ale organelor de reproducere - endometrioza, fibromiom uterin, anomalii de dezvoltare ale tractului genital, procese inflamatorii ale organelor bazinului mic etc.

    Astfel, în funcţie de cauze, algodismenoreea a fost catalogată ca fiind “primară” şi “secundară”. În algodismenoreea primară nu se pune problema unei afecţiuni a organelor genitale. Durerile apar de la primele menstruaţii, după vârsta de 25 de ani se atenuează sau dispar. Uneori, durerile menstruale pot continua până la prima sarcină.

    Dismenoreea secundară se manifestă mai târziu, după perioade de ani de zile în care menstruaţiile nu au fost dureroase. În algodismenoreea secundară, cauza este reprezentată de o afecţiune a organelor genitale - endometrioză, fibrom uterin, boală inflamatorie pelvină.

    Algodismenoreea este un motiv serios de adresare la medicul ginecolog. Acesta va determina dacă este vorba de o algodismenoree secundară, care necesită investigaţii suplimentare pentru stabilirea cauzei. Odată cu tratarea cauzei vor dispare şi manifestările lunare neplăcute.

    În timpul crizei, ambele tipuri de algodismenoree pot beneficia de un spectru larg de măsuri terapeutice. Se utilizează antiinflamatoarele nesteroidiene şi analgezicele (analgină, ibuprofen, diclofenac, ketanov), spasmolitice (papaverină, no-spa). În cazul când durerile sunt foarte puternice, se recomandă administrarea remediilor în formă de injecţii sau supozitoare intrarectale, întrucât efectul se instalează mai rapid. Administrarea analgezicelor este recomandată chiar cu o zi înainte de menstruaţie, fără a aştepta începutul sângerării. Desigur, vor fi evitate eforturile fizice, cafeaua, fumatul.

    Tratamentul de durată poate fi instituit doar de ginecolog, după un examen de profil minuţios. De obicei, sunt prescrise cure cu contraceptive. Menstrele decurg mai uşor şi aproape fără dureri. Vitaminoterapia, sedativele, fizioprocedurile sunt recomandate în funcţie de cazul concret.

    Plantele medicinale, datorită proprietăţilor antiinflamatorii şi calmante, reuşesc să atenueze din simptome. Consumând cu regularitate ceaiuri, infuzii şi decocturi din anumite plante, cu cel puţin 8 zile înainte de menstruaţie, veţi constata ameliorări şi chiar vindecarea simptomelor care vă sâcâie de atâta vreme.

- Ceaiul din frunze de păpădie, pe lângă efectul calmant, mai are şi scopul de a reduce retenţia de apă în organism, prevenind edemul sânilor. Se prepară din 3 linguriţe de frunze bine mărunţite la 250 mililitri apă clocotită. Pentru a avea rezultatele dorite, e recomandat să beţi până la 4 căni de ceai pe zi.

- Infuzia din flori de gălbenele calmează durerile şi reglează ciclul menstrual. Se prepară din 2 linguriţe de flori uscate la o cană de apă clocotită, lăsându-se la infuzat timp de 15 minute. Se consumă pe parcursul unei zile.

- Infuzia de traista-ciobanului reduce pierderile abundente de sânge, având un efect antihemoragic. Se face o infuzie din 2 linguriţe de plantă uscată la 250 mililitri apă fiartă şi se pot bea până la 3 câni pe zi.

- Infuzia din flori de coada-şoricelului - se prepară din 2 linguriţe de flori uscate la o cană de apă clocotită. Se acoperă vasul, se lasă 10 minute, se strecoară şi se beau 2 căni de ceai pe zi.

    Nu trebuie să vă limitaţi, însă, la tratamente naturiste sau să recurgeţi la autotratament. Doar consultul specialistului ginecolog garantează rezultate şi eficienţă.