Proprietăţile nutritive ale usturoiului şi cepei sunt marcate în special de prezenţa unor importante cantităţi de vitamine, mai ales A, B1, B2, C şi a unor substanţe minerale utile printre care: fosfor, sulf, potasiu, iod, calciu, siliciu.

    Documente dintre cele mai vechi amintesc de efectele terapeutice ale usturoiului. De exemplu, constructorii de piramide din Egiptul Antic consumau usturoi, ceapă şi ridichi pentru prevenirea bolilor contagioase. De asemenea, legiunile romane foloseau cantităţi însemnate de usturoi în alimentaţie. În acele vremuri, usturoiul era recomandat pentru tratarea a peste 60 de boli. Medicina populară recomandă usturoiul mai ales în cazuri de hipertensiune şi obezitate.

    Usturoiul este o plantă cu multiple calităţi terapeutice cunoscute de multă vreme, având o serie de efecte benefice pentru organismul uman. Pe lângă rolul deosebit pe care îl are în buna funcţionare a sistemului cardiovascular, usturoiul posedă un puternic efect antibiotic, contribuie la procesul digestiei şi oferă protecţie faţă de agenţii cancerigeni.

    Introducerea cu regularitate a usturoiului şi a cepei în alimentaţie, contribuie la asigurarea bunei funcţionări a organelor tubului digestiv, la consolidarea rezistenţei faţă de agresiuni microbiene şi virotice, la regenerarea normală a pielii şi la menţinerea tenului frumos. Dar, pe lângă virtuţile lor nutritive, aceste legume sunt apreciate şi în tratamentul unor boli cronice. Aceste efecte se datorează celor 200 de substanţe active pe care le conţin: vitamine, minerale, aminoacizi, enzime. Deosebit de activi sunt cei 70 de compuşi ce au în structura lor sulf.

    Principalul component activ al usturoiului este alicina, substanţă cu un puternic efect antibiotic. Acest compus rezultă în urma acţiunii unei enzime - alinaza - asupra alinei din compoziţia plantei. De asemenea, este demn de remarcat şi conţinutul apreciabil de seleniu.

    Efectele asupra aparatului cardiovascular constau în combaterea tahicardiei şi spasmelor arterelor coronare răspunzătoare de producerea crizelor de angor pectoral şi a infarctului de miocard, îmbunătăţind astfel performanţa cardiacă. De asemenea, usturoiul previne formarea cheagurilor şi tromboză arterială.

    Usturoiul este un vermifug, fortifiant, laxativ, diuretic, antiseptic, bactericid, rezolutiv, expectorant, febrifug, tonic muscular, hipotensiv (scade tensiunea arterială), antireumatismal, antiasmatic, detoxifiant, sudorific, are efect antihelmintic şi anticarcinogenetic, fiind şi afrodisiac. Conţine vitaminele B1 şi C, precum şi o serie de elemente ca: Brom, Cobalt, Iod, Magneziu, Siliciu şi Zinc.

    Cercetările au demonstrat că utilizarea regulată a usturoiului în alimentaţie constituie una din cele mai eficiente metode de profilaxie şi tratament a aterosclerozei. Reduce nivelul lipoproteinelor cu densitate mică (LDL), răspunzătoare de formarea ateroamelor şi contribuie în acelaşi timp la sporirea cantităţii de lipoproteine cu densitate crescută (HDL), care au un efect protector faţă de ateroscleroză.

    Efectele vasodilatatoare ale usturoiului se manifestă mai ales la nivelul arterelor periferice (cerebrale, retiniene, ale membrelor inferioare). Din această cauză poate ameliora durerile de cap şi claudicaţia intermitentă.

    Usturoiul este util în unele pneumopatii, iar datorită efectului antibiotic este indicat în tratamentul virozelor, bronşitelor, traheitelor. De asemenea, accelerează epitelizarea şi vindecarea rănilor. Persoanele care consumă cantităţi însemnate de ceapă şi usturoi prezintă un risc foarte scăzut de apariţie a cancerului gastric, de piele sau de colon.

    Usturoiul este foarte eficace în caz de tenie, iar medicina populară aminteşte folosirea acestuia drept leac împotriva căderii părului.

    Se bea în fiecare zi, dimineaţa, pe stomacul gol, sucul obţinut prin mixarea a 3 căpăţâni de usturoi, fără să se mănânce nimic până la ora prânzului.

1. Într-o sticlă de 1 litru se pune 1/3 usturoi pisat bine în 2/3 alcool. Se ţine la macerat timp de 15 zile (cel mai bine la soare), după aceea se consumă sub formă de picături. Se începe cura cu 3 picături într-un păhărel cu apă caldă, băut dimineaţa pe stomacul gol. Se creşte doza în fiecare zi cu câte o picătură până se ajunge la 25 picături şi apoi se scade zilnic, cu câte o picătură, până se ajunge la 3 picături.

2. Se curăţă două căpăţâni mari de usturoi, se pisează bine şi se pun în ¼ l de vin alb. Se lasă la macerat timp de o săptămână. Se bea câte o linguriţă dimineaţa pe stomacul gol.

    Se iau doi morcovi, doi grăunţi de usturoi şi o rădăcină de pătrunjel. Se curăţă, se spală, se fărâmiţează şi se storc pentru a prepara sucul. Sucul rezultat se bea în fiecare dimineaţă timp de 10 zile pe lună.

    Seara se taie în jumătate un căţel de usturoi şi se freacă uşor pielea capului (la rădăcina părului), apoi se pune pe cap o basma şi se ţine pe cap până dimineaţă, când părul se spală în mod obişnuit.

Victoria BABIN, FLUX