Candidatul la funcţia de preşedinte al Federaţiei Ruse şi principalul favorit la această funcţie, Dmitri Medvedev, a declarat, în cadrul forumului „Rolul societăţii civile în dezvoltarea Rusiei Secolului XXI”, că, în prezent, între Moscova şi administraţiile secesioniste din Transnistria, Abhazia şi Osetia există relaţii pozitive şi că speră că, indiferent cine va veni în fruntea administraţiei de la Kremlin, aceste relaţii nu vor avea de suferit. „Cel mai contraproductiv ar fi ca aceste relaţii să fie dinamitate şi să se treacă la atacuri reciproce, or, acest lucru îl înţelege toată lumea”, a declarat Medvedev.

    La rândul său, reprezentantul special pe probleme interparlamentare al aşa-zisului soviet suprem de la Tiraspol, Grigori Mărăcuţă, a declarat, într-un interviu acordat agenţiei ruse de ştiri Regnum, că Federaţia Rusă este obligată să se implice în soluţionarea problemelor legate de regiunile nerecunoscute din fosta URSS. „Rusia este moştenitorul de drept al Uniunii Sovietice, iar aceste conflicte au apărut din cauza destrămării acesteia şi în urma unor politici incorecte duse de noile state apărute. Până când nu vor fi stabilite toate criteriile, care stau la baza stabilirii unui format de pace pe teritoriul fostei URSS, această obligaţie în revine Rusiei”, a afirmat oficialul regiunii separatiste.

    Mărăcuţă a mai precizat că declaraţiile autorităţilor de la Chişinău şi Tbilisi, precum că Federaţia Rusă se amestecă în treburile interne ale Republicii Moldova şi Georgiei sunt neîntemeiate, întrucât Moscova este obligată să intervină, până în momentul în care vor fi definitivate relaţiile dintre aceste state cu regiunile separatiste, Transnistria, Osetia de Sud şi Abhazia.

    Precizăm că, deşi oficial Rusia nu a recunoscut independenţa regiunilor separatiste din Republica Moldova şi Georgia, această ţară a acordat necondiţionat sprijin liderilor nerecunoscuţi ai acestor regiuni, atunci când autorităţile constituţionale de la Chişinău şi Tbilisi s-au pronunţat în favoarea integrităţii teritoriale a acestor state, respectiv Republica Moldova şi Georgia. De asemenea, în timp ce declarau că respectă independenţa ţărilor din fostul spaţiu sovietic, autorităţile de la Moscova au întreprins, cu diverse ocazii, acţiuni care veneau în contradicţie cu legislaţia constituţională a acestor state şi cu normele diplomatice.

    Un caz de violare a dreptului constituţional al Republicii Moldova a avut loc recent, când, în cadrul alegerilor parlamentare din Federaţia Rusă de la finele anului trecut, autorităţile de la Kremlin au decis să deschidă secţii de votare în regiunea de est a Republicii Moldova, în ciuda faptului că autorităţile legale de la Chişinău au condamnat acest lucru.

    De asemenea, amintim că deşi autorităţile Republicii Moldova au afirmat că trupele militare ruse din Transnistria sunt o armată de ocupaţie şi au cerut Moscovei să respecte decizia din cadrul summitului OSCE de la Istanbul din 1999, privind retragerea necondiţionată a acestei armate, Federaţia Rusă a refuzat să se conformeze deciziei, ignorând atât poziţia Chişinăului, cât şi cea a comunităţii internaţionale.