Ce prevede Acordul semnat de Băsescu şi Ponta în noaptea de 12 decembrie

Pacea semnată de preşedintele României,Traian Băsescu, şi premierul Victor Ponta la întâlnirea de miercurea trecută de la Cotroceni, în prezenţa lui Liviu Dragnea şi a lui Crin Antonescu, prevede că şeful statului va reprezenta România la Bruxelles, la consiliile europene, în timp ce primului ministru îi revin „relaţii la nivel interguvernamental şi european”.

Renumirea lui Victor Ponta în funcţia de premier marchează un punct de cotitură în România, se arată într-un articol publicat de Financial Times, în care semnatarul său, Neil Buckley, este de părere că e puţin probabil ca lumina reflectoarelor îndreptate din UE şi SUA asupra ţării să se estompeze, din cauza luptei pentru putere de aici, pe care o compară cu cea din Georgia.

Examinarea cererilor de aderare ale României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen a fost amânată pentru martie 2013, din cauza unei incertitudini cu privire la capacitatea autorităţilor acestor două ţări de a-şi respecta obligaţiile, au declarat miercuri, 24 octombrie, surse diplomatice la Bruxelles.

România şi Republica Moldova sunt două ţări-surori, au aceeaşi limbă şi cultură, un trecut comun şi un viitor european comun. Asta declară, de fiecare dată, oficialii de la Bucureşti la mai toate întâlnirile formale sau mai puţin formale cu „fraţii mai mici” de „dincolo de Prut”. Nu vreau să vorbesc despre cât de sincere sunt aceste persoane când declară asemenea lucruri. Voi spune doar că toate aceste ieşiri emotive, lacrimogene şi solemne nu prea mai sensibilizează multă lume. Pentru că, în cea mai mare parte, reacţia omului simplu din Republica Moldova sună cam în felul următor: „Domnule, vorbiţi foarte frumos, dar acum spuneţi-ne, vă rog, ceva concret”…

Ministrul Afacerilor Externe al României, Titus Corlăţean, a pledat, la reuniunea miniştrilor de Externe de tip Gymnich din Cipru, pentru dreptul tinerilor din regiunea transnistreană la educaţie în limba română, în contextul discuţiilor privind problema accesului şi a lipsei educaţiei în state afectate de conflict sau în proces de tranziţie politică, se arată într-un comunicat emis de MAE, transmite portalul românesc Ora Nouă.