Proiectul de lege privind modificările în legislaţia actuală ce reprezintă politica bugetar-fiscală a Republicii Moldova, începând cu anul 2012, a fost aprobat în prima lectură, însă aprobarea în lectură finală nu va fi un exerciţiu simplu. Or, principalele obiecţii vin tocmai de la deputaţii din alianţa de guvernare. Care sunt cauzele unei atare situaţii? Este oare acest proiect atât de prost încât să nu poată fi votat de alianţă fără modificări serioase?

Valoarea proprietăţii cu care Guvernul este dispus să-şi achite datoriile este estimată la un miliard de lei

Guvernul Moldovei preconizează, în scopul rambursării parţiale a datoriilor istorice ale republicii pentru gazele ruseşti consumate, să transmită societăţii pe acţiuni moldo-ruse „Moldovagaz”, al cărei pachet de control (50%) îl deţine SAD „Gazprom”, conducte de gaze de presiune medie, construite în anii recenţi din mijloacele bugetului de stat şi estimate anterior aproximativ la un miliard de lei.

Criza din Zona Euro a provocat prăbuşirea monedei unice europene. Cursul pentru un euro, stabilit, ieri, de Banca Naţională a Moldovei, este de 15 lei şi 37 de bani.

Datele Biroului Naţional de Statistică din Moldova arată că, în luna octombrie, câştigul salarial mediu a crescut, în general, cu aproximativ 10 la sută faţă de acum un an, deci, cel puţin în statistici viaţa moldovenilor ar trebui să fie mai bună. Guvernul, ca peste tot în lume în aceste momente de criză financiară, caută să impună impozite mai mari pentru cei cu mai multă dare de mână. Despre acest subiect a stat de vorbă jurnalista de la postul de radio Europa Liberă, Valentina Ursu, cu analistul economic Iurie Gotişan.

În situaţia în care preţurile locale depind preponderent de cele de import, ar fi logic să ne aşteptăm ca fluctuaţiile externe să-şi găsească o anumită reflecţie şi pe piaţa internă. Nu şi în cazul pieţei moldoveneşti de carburanţi. Astfel, deşi preţurile de import formează circa 55%-60% din preţul final la benzină şi motorină, companiile petroliere autohtone ezită să ajusteze preţurile locale la variaţiile preţurilor externe. Prin urmare, în pofida multiplelor episoade de ieftinire a cotaţiilor bursiere şi de apreciere a monedei naţionale, din luna mai şi până în prezent, preţurile locale la benzină şi motorină au rămas neschimbate. Situaţia pare şi mai bizară dacă o comparăm cu cea din România – principalul furnizor de carburanţi în Moldova – unde companiile ajustează preţurile de câteva ori pe lună. În cadrul acestei scurte analize vom încerca să găsim explicaţia acestui paradox, să identificăm beneficiarii şi perdanţii, precum şi să schiţăm posibilele soluţii care ar trebui întreprinse de decidenţii de politici.