Voloca din regiunea Cernăuţi este o localitate deosebită faţă de spaţiul locuit de români, în general, şi pentru cel al zonei, în mod special. Aici, iniţiativa privată a dat roade nesperat de bune: locuitorii s-au specializat în confecţionarea rochiilor de mireasă, exportate cu un succes financiar remarcabil în ţările ex-sovietice, dar şi în Europa, iar coaserea cu mărgele a costumelor populare a făcut ca un asemenea veşmânt de sărbătoare să aducă cinci-şase mii de euro în mâna meşteriţei volocene. Munca cinstită a schimbat înfăţişarea satului, care are nişte case pe măsura câştigului stăpânilor lor, iar dacă la o populaţie de 4500 de oameni există 2000 de automobile, cred că standardul de civilizaţie la care a ajuns Voloca o poate înscrie oricând între localităţile Europei de azi.

Creşterea albinelor a fost o ocupaţie de bază a strămoşilor noştri. Istoricul Xenofon (430-335 î.e.n) scria că „hrana geţilor consta, în primul rând, din miere, legume, lapte şi preparate din lapte şi puţină carne”. Produsele stupului le-au furnizat înaintaşilor şi leacurile necesare tratării unor boli, iar în momente de grea cumpănă ei aruncau cu durere, de pe zidurile cetăţilor, familii de albine, care, prin înţepăturile veninoase, pricinuiau pierderi însemnate duşmanilor. Această îndeletnicire s-a dezvoltat şi în timpul ocupaţiei romane, de la ei existând terminologia apicolă, care se păstrează până în zilele noastre. Prima carte de apicultură a fost tipărită în România în 1785 de către Ioan Piuariu şi se numea „Economia stupilor”, iar prima şcoală românească de apicultură a fost fondată în 1784 de Ion Tomici.

În zilele de 22 şi 23 februarie 2013, deşi fenomenele meteorologice specifice unei ierni ce refuză cu încăpăţânare să plece făceau circulaţia anevoioasă, mai mulţi intelectuali botoşăneni, cu o primăvară eternă în suflet, l-au sărbătorit pe Grigore Vieru printr-un simpozion intitulat “Grigore Vieru, poet al sufletului românesc”, organizat de Liceul cu Program Sportiv şi Liceul Economic “Octav Onicescu”, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Didactic şi Biblioteca Judeţeană ”Mihai Eminescu”.

Anul acesta, ziua de 24 noiembrie a fost decretată zi de doliu în Ucraina, pentru comemorarea victimelor foametei organizate de către regimul totalitar (Holodomor). În anii 1932-1933, deşi au fost recolte foarte bune, slugile lui Stalin au confiscat totul şi au represat populaţia, iar ca urmare a acestor acţiuni au murit între şapte şi zece milioane de oameni.