Cetăţenii cu viziuni mai paşnice şi cei care în tinereţea lor au luat o supradoză de parade militare, când iubiţii conducători le fluturau cu mânuţele de la înaltele tribune, au avut o alternativă „apolitică” pentru a sărbători Ziua Independenţei. În zilele de 27 şi 28 august, în rezervaţia cultural-naturală Orheiul Vechi, s-a desfăşurat cea de a doua ediţie a Festivalului internaţional de muzică etno „Gustar”, cu participarea unor interpreţi şi formaţii din Polonia, Bolivia, Bulgaria şi Azerbaidjan. Republica Moldova a fost reprezentată de nume cunoscute cum ar fi Ştefan Negură, „Amadeus”, „Trigon”, „Alex Calancea Band”, „Univox”, Dina Vrăjmaşu, „Concertino”, „Art Studio Repede”, „Vatra Neamului”, „Enigma Romilor”, „Transbalkanica”, „Ethno Spirit” şi altele.

În ultima perioadă, Serviciul de presă al Primăriei municipiului Chişinău expediază redacţiilor din capitală zeci de comunicate de presă şi numeroase fotografii în care îl prezintă pe primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, muncind din răsputeri, atât fizic, cât şi intelectual, pentru binele urbei şi al locuitorilor ei.

Imaginează-ţi că te naşti, te căsătoreşti şi eşti înmormântat în sârbeşte, cu nume sârbesc. Nu ai auzit în viaţa ta de Mihai Eminescu sau de Mihai Viteazul, pentru că la şcoală nu se predă nici abecedarul în româneşte. Toţi eroii neamului de care auzi la şcoală sunt sârbi şi la serbarea de an reciţi poeziile clasicilor sârbi. Nu ştii să scrii ori să citeşti nici măcar un cuvânt în româneşte. La Biserică asculţi slujba în slavonă veche. Radiourile şi televiziunile nu emit un minut în limba română. Bine ai venit printre românii din Valea Timocului, estul Serbiei.

La penitenciarul de la Rusca a avut loc inaugurarea oficială a Zonei Umede Construite (ZUC), care face parte din proiectul Elveţian de Apă şi Sanitaţie, în colaborare cu Departamentul Instituţiilor Penitenciare. La evenimentul care a avut loc luni, 11 octombrie, au fost prezenţi mai mulţi reprezentanţi ai ministerelor Justiţiei, Mediului, dar şi donatorii străini.

„Nu contează în ce limbă ne facem meseria. Cu toţii suntem cetăţeni şi patrioţi ai Republicii Moldova”

Reprezentanţii mai multor instituţii media de limbă rusă din Chişinău s-au întrunit marţi, 5 octombrie, în cadrul unei mese rotunde, unde au dezbătut problemele cu care se confruntă presa din Republica Moldova. Una dintre problemele abordate a fost şi cea privind deficienţele de comunicare dintre reprezentanţii presei de limbă română şi cei de limbă rusă.