De un an şi ceva de zile, de când ţara este guvernată de aşa-numita Alianţă pentru Integrare Europeană, suportăm consecinţele unui adevărat marasm al puterii, când aceasta demonstrează o decădere morală, şi nu numai, fără precedent în scurta istorie a Republicii Moldova. Totul a pornit din pofta obsesivă a liderilor Alianţei de a se menţine cu orice preţ la putere, nesocotind Legea şi chiar Constituţia ţării. Legea Supremă califică asemenea acţiuni ca uzurpare a puterii de stat. Elementul de bază în acţiunile Alianţei de menţinere forţată la putere îl constituie refuzul de dizolvare a Parlamentului şi de organizare a alegerilor anticipate.

Premierul Vladimir Filat este singurul lider al alianţei de guvernământ care a depus flori la Memorialul „Eternitatea” de la Chişinău pe data de 24 august, atunci când s-au împlinit 66 de ani de la desfăşurarea operaţiunii Iaşi-Chişinău, în urma căreia Basarabia a fost reocupată de trupele sovieto-bolşevice.

Provocări separatiste de 1 septembrie la şcolile româneşti din Transnistria

La 1 septembrie autorităţile secesioniste de la Tiraspol au împiedicat arborarea tricolorului şi intonarea imnului de stat al Republicii Moldova la ceremonia consacrată deschiderii noului an şcolar la liceul cu predare în limba română din Corjova, Dubăsari, din stânga Nistrului. Despre aceasta a anunţat în cadrul unui briefing vicepremierul responsabil pentru reintegrare, Victor Osipov. Potrivit Info-Prim Neo, Osipov a anunţat că miliţia transnistreană ar fi recepţionat un apel în jurul orei 3.00, în care se anunţa că pe teritoriul gimnaziului ar fi amplasată o bombă.

Aşadar, întrebarea care va figura în buletinele de vot la referendumul constituţional din 5 septembrie va fi, aşa cum au stabilit o parte a reprezentanţilor plenipotenţiari ai poporului, adică deputaţii, şi cum a aprobat Comisia Electorală Centrală: „Sunteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de întreg poporul?”.

Din cauza sintagmei poetice „întreg poporul” şi a enormului ei potenţial manipulator, această întrebare întrebătoare naşte la rândul ei alte întrebări la fel de întrebătoare.

Care anume? Bunăoară: Cine este „întreg poporul”? „Întreg poporul” este pur şi simplu „poporul” sau „poporul întreg” de la vlădică la opincă, de la mic la mare? E vorba cumva de pleroma sau plenitudinea naţiunii politice? "Întreg poporul" poate fi şi o şesime din popor, adică jumătate din o treime? Celelalte cinci şesimi de cetăţeni fac parte sau nu din ceea ce s-ar numi "întreg poporul"?  „Întreg poporul” înseamnă rezultat de 100% pro şi nici o iotă mai puţin la eventualele alegeri prezidenţiale? Persoanele fără drept de vot (minorii, condamnaţii, bolnavii psihic) sau absenteiştii sunt parte a „întregului popor”? De ce este invocat ansamblul naţiunii politice şi nu modalitatea directă de alegere a şefului statului, aşa cum au declarat că şi-o doresc iniţiatorii referendumului? De ce se referă întrebarea la CINE trebuie să-l aleagă pe Preşedinte, şi nu la CUM trebuie să fie ales acesta? De ce întrebarea nu este completă, astfel încât să se refere şi la „demiterea Preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul”?

Sistemul de inteligenţă al Republicii Moldova, citeşte Serviciul de Informaţii şi Securitate, suferă remanieri de cadre. Preşedintele subcomisiei parlamentare pentru controlul activităţii SIS, Iurie Stoicov, a afirmat, în cadrul unei emisiuni televizate, că sistemul de securitate al Republicii Moldova cunoaşte epurări de cadre care au loc pe baze politice.