De cinci ani Republica Moldova are o lege privind conflictul de interese, care ar trebui să sancţioneze demnitarii care iau decizii în favoarea rudelor sau partidelor din care fac parte sau obţin favoruri personale. Cadrul legislativ adoptat, mai mult pentru a bifa nişte angajamente către forurile internaţionale, până acum nu a funcţionat, dovadă fiind faptul că, deocamdată, organele de drept nu au dosare finalizate cu sentinţe, în care barem cineva să fi fost tras la răspundere. Şi niciun contract semnat în conflict de interese nu a fost desfăcut sau lovit de nulitate, aşa cum prevede legea.

În timp ce declară un salariu de numai 1.300 de lei, şeful Direcţiei privatizare a fondului de locuinţe, Mihai Cojocaru, deţine mai multe imobile: două apartamente şi un garaj în Chişinău, un teren şi o vilă la Ciorescu şi un lot la Ocniţa. Mai mult, el susţine că a investit jumătate de milion de lei în construcţia altei case, pe care o revendică în instanţă de la fosta iubită.

Vicepreşedintele Judecătoriei sectorului Râşcani din Chişinău, Oleg Melniciuc, a examinat, în noiembrie 2012, o cauză în care era implicată o rudă de a sa. A doua zi după ce faptul a fost denunţat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), judecătorul a spus că nu a „observat” că în acte figura numele fiicei nănaşilor surorii sale şi a depus cerere de abţinere de la examinarea cauzei. Cazul a ajuns în atenţia CSM, însă Melniciuc nu a fost sancţionat, ci avansat – propus la funcţia de preşedinte de instanţă. Dacă Melniciuc va deveni preşedinte al Judecătoriei Râşcani, depinde acum de Nicolae Timofti. Consilierul acestuia, Ion Păduraru, ne-a spus că în prezent, preşedintele aşteaptă rezultatele verificărilor făcute de SIS şi „alte organe”, după care va lua o decizie.

Fostul viceministru al Mediului, Alexandru Jolondcovschi, în calitate de conducător al trei structuri, a primit din Fondul Ecologic Naţional (FEN) peste 3 milioane de lei în timp ce se afla în evident conflict de interese. Banii au fost alocaţi în perioada în care Jolondcovschi a fost membru al Consiliului de Administrare al Fondului. Structurile care au primit bani din Fond sunt Oficiul pentru combaterea consecinţelor schimbărilor climatice globale (din cadrul Ministerului Agriculturii), Asociaţia pentru valorificarea deşeurilor şi Uniunea pentru valorificarea deşeurilor „Pentru o Moldovă curată”. Ministrul Gheorghe Şalaru spune că nu ştia cine era conducătorul acestor organizaţii.

În luna martie 2012, FLUX a publicat un material despre modul în care a fost falimentată compania „Eventis Mobile”, titlul acestuia fiind „O istorie inedită despre „Eventis Moldova”, Prezident şi paiaţa acestuia”. Acum câteva zile, creditorii „Eventis Mobile” au prezentat redacţiei FLUX un şir de documente care, potrivit lor, probează nu doar fărădelegile săvârşite de judecătorii corupţi în procesul privind falimentarea companiei lor, ci şi conducerea Republicii Moldova şi de conducătorii structurilor de forţă din ţara noastră. Aceste documente reprezintă copii de pe scrisorile adresate reprezentanţilor puterii în care li se cerea să facă dreptate şi să stopeze acţiunile de tip raider de preluarea companiei noastră. Totodată, ei au precizat că aceste copii au fost expediate şi tuturor reprezentanţelor diplomatice din Chişinău.