Este o întrebare răspunsul la care îl cunoaşte mai multă lume. Dar se cam tem concetăţenii noştri să-l facă public. Şi pe mine nu mă lasă în pace acest gând. Iată de ce am hotărât, înainte de a-l parafraza pe Emilian Bucov („marele erou al muncii socialiste”, de care astăzi nu-şi mai aminteşte nimeni) să mai stau prin arhive, pentru a găsi explicaţia acestui fenomen. Studiul l-am început de la finele Primului Război Mondial.

APEL către Parlamentul Republicii Moldova

    Ucrainenii din Republica Moldova, organizaţi în diferite comunităţi şi uniuni etnico-culturale, consideră de datoria sa istorică şi morală de a se adresa către Parlamentul Republicii Moldova cu solicitarea DE A RECUNOAŞTE HOLODOMOR drept UN ACT DE GENOCID PREMEDITAT ÎMPOTRIVA POPORULUI UCRAINEAN, organizat artificial de către regimul bolşevic în Ucraina în anii 1932-1933.

    Declaraţi Stelei Popa, Euro TV:

 “Acum jumătate de an, realizam pentru EURO TV, împreună cu ziariştii de la FLUX, un reportaj despre 9 tineri din Orhei de numai 17 ani, ucişi de sovietici, pentru că au avut curajul să lupte împotriva ocupanţilor. Ei sunt cei care au pus tricolorul de Crăciun pe toate instituţiile principale din oraş, dând jos steagurile sovietice, inclusiv de pe clădirea NKVD-ului. Finalul a fost tragic pentru ei: toţi au fost arestaţi, împuşcaţi, unii îngropaţi de vii şi astupaţi cu pământ, aşa cum le-a fost acoperită şi bine dosită de ocupanţi şi memoria de-a lungul anilor.

    Victor Boian, pensionar din comuna Carahasani, raionul Ştefan-Vodă, a construit fără ajutorul financiar al nimănui un monument dedicat ostaşilor care au murit pe câmpul de luptă în cel de-al doilea Război Mondial. Am decis să aflăm mai multe despre momentele care au constituit premisele edificării unui asemenea monument.

    Printre personalităţile controversate pe care le avem în istoria noastră din primul sfert al secolului al XX-lea se înscrie şi Grigori Ivanovici Kotovski. Robin Hood sau criminal de rând? Reprezentant al intereselor populaţiei băştinaşe sau un bolşevic cu un parcurs mai fericit decât alţii? Pentru a da un răspuns la aceste întrebări am discutat cu doctorul în istorie Pavel MORARU, cercetător ştiinţific principal, gr. III, la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române.