Criza politică şi constituţională a adus Republica Moldova pe pragul unei situaţii cunoscută din alt context ca “ucrainizare”. Partidele lipsite de cultura cooperării, şi urmărind interese de grup pe termen scurt, au incapacitat sistemul politic.

Aproape toate partidele reprezentate în noul Parlament contribuie la menţinerea paraliziei şi ne-respectarea legalităţii.

    Săptămâna aceasta, la Bruxelles, discuţiile cu mai mulţi funcţionari ai Uniunii Europene şi cu analişti ai institutelor din jurul UE au conturat clar unele poziţii ale Bruxellesului asupra situaţiei din Republica Moldova şi asupra politicii Bucureştiului în această conjunctură.

    În preajma alegerilor din Republica Moldova, Parlamentul a adoptat modificări legislative prin care persoanele cu dublă cetăţenie nu mai au dreptul să ocupe fotoliul de deputat sau să deţină posturi – lista cărora este precis definită – în instituţii guvernamentale. Unii specialişti europeni, printre care cei de la Comisia de la Veneţia, precum şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au criticat modificările legislative, considerându-le discriminatorii.

    Rusia a reuşit să provoace Georgia la război, conform scenariului folosit încă în anul 1992 împotriva Republicii Moldova. Să ne reamintim cum s-a desfăşurat operaţiunea militară a Rusiei în Transnistria şi la Tighina în primăvara şi vara lui 1992. Detaşamente paramilitare, acţionând în numele autorităţilor de la Tiraspol, dirijate şi înarmate de armata Rusiei, au ocupat localităţi din stânga Nistrului, alungând autorităţile legitime ale Republicii Moldova şi anexând teritoriul.

    Preşedintelui rus Dmitri Medvedev i-a trebuit exact o oră şi jumătate ca să-l întoarcă pe liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, la negocierile politice cu Chişinăul. Până acum, Kremlinul îl folosise pe Smirnov ca să blocheze orice negocieri asupra statutului Transnistriei şi retragerii trupelor ruseşti.