Potrivit serviciului de presă al Guvernului, actualmente la punctul de trecere Solnţevo au fost blocate 23 de autocamioane cu producţie vinicolă îmbuteliată, alte 23 de autocamioane cu vinuri în vrac şi încă 2 vagoane cu vinuri în vrac, procesul de certificare a acestora fiind stopat.

Ministrul Agriculturii, Valeriu Cosarciuc, a precizat în cadrul şedinţei că, deocamdată, din partea Serviciului federal de supraveghere a protecţiei consumatorului şi a bunăstării populaţiei nu a parvenit nici un document oficial prin care să fie anunţată instituirea embargoului la producţia vinicolă moldovenească.

Specialiştii au prezentat informaţii privind asigurarea calităţii producţiei vinicole destinate exportului, iar prim-ministrul Vlad Filat a cerut ca problemele cu care se confruntă domeniul să fie tratate cu maximă atenţie şi a pledat pentru un dialog permanent între reprezentanţii acestui sector şi autorităţi.

Agenţii economici, oamenii de afaceri nu vor putea soluţiona de unii singuri situaţia

Solicitat de noi, ex-premierul Vasile Tarlev, care s-a confruntat cu o situaţie oarecum similară în 2005, a declarat că ar trebui să recunoaştem cu toată sinceritatea că există şi problema calităţii vinului exportat în Federaţia Rusă. Totodată, în opinia lui, situaţia de acum are şi un pronunţat iz politic. Oricărui produs, oricărui vin îi pot fi găsite şi anumite neajunsuri. Dar trebuie să ţinem cont de faptul că avem o relaţie foarte veche cu Rusia. Ruşii au consumat permanent vinurile moldoveneşti şi ei cunosc gustul şi calitatea acestuia, a precizat Tarlev. Cred totuşi că este vorba de o reacţie la decretul preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, însă nu trebuie exclusă nici problema calităţii, a accentuat fostul prim-ministru. Există unii exportatori sau intermediari care, pur şi simplu, discreditează imaginea vinurilor moldoveneşti.

În opinia lui Vasile Tarlev, situaţia creată nu ar trebui, în nici un caz, politizată. Specialiştii din domeniu, cei din cadrul Ministerului Agriculturii, producătorii ar trebui să se deplaseze la faţa locului şi să discute cu factorii de decizie de acolo. Este absolut necesară implicarea Guvernului, care ar trebui să iniţieze negocieri, să clarifice în profunzime situaţia şi să identifice paşii care trebuie făcuţi pentru ca pe piaţa Rusiei să fie prezente produsele noastre calitative, fără a exista riscul instituirii unor bariere, a mai opinat Tarlev. Agenţii economici, oamenii de afaceri nu vor putea soluţiona de unii singuri situaţia.

Întrebat dacă în criza vinului din 2005 a fost predominant factorul politic sau a fost vorba totuşi de calitatea proastă a vinurilor, ex-premierul a declarat că, în cea mai mare măsură, a fost de vină calitatea. El a precizat că mulţi vinificatori din Moldova, care stabileau relaţii directe, fără nici un control din partea cuiva, cu intermediari sau consumatori din Federaţia Rusă, au elaborat peste noapte sute de denumiri de produse vinicole, fără o calitate certă. În mare măsură, de aici au şi apărut problemele, crede Tarlev, pentru că, dacă ar fi fost o calitate superioară, politicului i-ar fi fost mai greu să se implice, a afirmat el, dar fără a nega şi aspectul politic care a existat la acel moment.

Vasile Tarlev consideră că situaţia actuală putea fi evitată, acum însă, este nevoie de pragmatism şi de acţiuni eficiente. El şi-a declarat disponibilitatea de a contribui la deblocarea crizei, prin intermediul Congresului Industriaşilor şi Antreprenorilor, al cărui preşedinte este, dar şi ca om cu experienţă şi anumite relaţii în domeniu.

Vinurile moldoveneşti exportate în Rusia sunt de calitate bunăşi foarte bună, dar se întâmplăşi situaţii ieşite din comun

Analistul politic Valeriu Prohniţchi consideră, de asemenea, că problema blocării lotului de vinuri moldoveneşti la vama rusă are o conotaţie politică evidentă, dar este vorba şi de aspectul calităţii. Ruşii au nevoie, în principiu, să menţină nişte relaţii bune cu Republica Moldova şi ei înţeleg că Rusia reprezintă o piaţă importantă de desfacere pentru ţara noastră. Din acest motiv, crede Prohniţchi, aceştia mai închideau ochii la unele abateri legate de calitatea, nu întotdeauna foarte bună, a producţiei vinicole. Majoritatea vinurilor moldoveneşti exportate în Rusia sunt de calitate bună şi foarte bună, dar se întâmplă şi situaţii ieşite din comun, pe care factorul politic le valorifică. Anume prin valorificarea unei astfel de situaţii s-a ajuns la respectiva declaraţie a şefului „Rospotrebnadzor”-ului, Ghenadi Onişcenko, care, evident, are un substrat şi un scop pur politic, a precizat analistul.

Referitor la posibilele reacţii ale Guvernului de la Chişinău, în speţă, a premierului Vlad Filat, care a fost vizat într-un mod mai puţin diplomatic, Valeriu Prohniţchi a precizat că în situaţia dată, practic nu se poate întreprinde nimic. Dacă Federaţia Rusă făcea parte din Organizaţia Mondială a Comerţului, ar fi fost posibilă acţionarea în judecată, testarea partidelor respective de vin în laboratoare independente, în terţe ţări. Dar aşa, Rusia nefiind membru OMC, poate să introducă orice condiţii, bariere pe care le consideră necesare, a explicat el. Chiar dacă au fost cazuri când exportatorii noştri au admis încălcări grave, faptul că Onişcenko a spus în declaraţia sa că toate vinurile reţinute acum la vamă sunt de proastă calitate, denotă caracterul ei eminamente politic. Companiile exportatoare sunt verificate periodic de specialiştii ruşi, astfel că nu putea să apară, din senin, atâta producţie necalitativă, a specificat Prohniţchi.

Analistul nu crede că problema respectivă ar putea fi soluţionată până la alegerile din toamnă, mai ales că există şi aspectul personal, deoarece Vlad Filat a fost ofensat în calitatea sa de prim-ministru al ţării. Totuşi, el nu exclude faptul că situaţia politică l-ar putea impune pe Filat să treacă peste mândria sa de politician, de premier şi să încerce să iniţieze un dialog cu partea rusă, să gestioneze această situaţie, dar este puţin probabil că o va putea face, a mai adăugat Prohniţchi.

Această stare de lucruri putea fi evitată, crede el, dacă nu era semnat decretul preşedintelui interimar cu privire la ziua de 28 iunie, care a şi declanşat reacţia furibundă a Moscovei.