Masa rotundă cu genericul „Tineretul Republicii Moldova şi societatea civilă împotriva corupţiei în instituţiile de învăţământ din ţară” a fost organizată de către asociaţia obştească „Societatea Civilă Împotriva Corupţiei”, asociaţia „Steaua Tineretului”, Fundaţia pentru Democraţia Creştină şi Organizaţia de Tineret a PPCD, „Noua Generaţie”. De asemenea, a fost prezent şi liderul Partidului Popular Creştin Democrat, Iurie Roşca, care, în perioada 1998-2000, a fost preşedinte al Comisiei de anchetă a Parlamentului, în vizorul căreia s-au aflat cazurile de corupţie şi de deturnare ilicită de fonduri.

Radu Buşilă, preşedintele Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi: „Republica Moldova trebuie să înăsprească pedeapsa pentru actele de corupţie”

“Vom face o analiză juridică a actelor de corupţie care nu întotdeauna sunt foarte clare pentru toţi cetăţenii care comit astfel de infracţiuni. În primul rând, este prevăzut de Codul Penal: o infracţiune de corupţie pasivă, o infracţiune de corupţie activă, primirea de către un funcţionar a unei recompense ilicite, darea şi luarea de mită. În opinia mea, toate aceste infracţiuni pot fi însumate în patru infracţiuni – infracţiuni clasice de corupţie, aşa cum este în legislaţia Uniunii Europene: luarea de mită, darea de mită, trafic de influenţă şi primirea de foloase necuvenite. În legislaţia noastră este folosită o astfel de pedeapsă cum ar fi amenda penală. În alte state, asemenea infracţiuni sunt pedepsite doar cu închisoarea. Spre exemplu, la noi, pentru corupere pasivă, persoana poate primi de la 1000 până la 3000 de unităţi convenţionale, iar pentru trafic de influenţă, de asemenea, de la 1000 până la 3000 u.c. Astfel, o propunere pentru masa rotundă care are loc astăzi poate fi ca aceste amenzi penale să fie majorate sau răspunderea penală să se limiteze doar la pedeapsa cu închisoarea.

Auzim foarte des învinuiri precum că infracţiunile de corupţie sunt comise, de cele mai dese ori, în instituţiile de învăţământ. Această problemă apare pentru că studenţii, profesorii nu cunosc care, de fapt, sunt infracţiunile. Ei cred că dacă prezintă alte bunuri, avantaje sau privilegii, titluri de valoare, aceste nu sunt acte de corupţie. Corupţia constă nu numai în darea şi primirea banilor, ci şi orice alte servicii care sunt oferite în schimbul unei acţiuni care intră în atribuţiile de bază ale funcţionarului public. De asemenea, trebuie să accentuez că în lege este indicat foarte clar care funcţionar este subiectul calificat al infracţiunii respective, organele de control exercită urmărirea penală asupra tuturor funcţionarilor, atât din instituţiile de stat, cât şi instituţiile private, când examinează cazurile de săvârşire a unor astfel de infracţiuni. Nu trebuie să creadă cineva că dacă lucrează într-o întreprindere privată neguvernamentală, nu săvârşeşte infracţiunea de corupţie”.

Mihail Lupaşcu, preşedintele asociaţiei „Societatea civilă împotriva corupţiei”: „Oferind mită, părinţii îşi distrug moral propriii copii”

„Pentru copilul de vârstă şcolară munca principală este învăţătura. Atunci când învăţătura este înlocuită cu nişte scheme de corupţie, copilul se obişnuieşte cu faptul că munca acestuia este apreciată nemeritat, el se obişnuieşte cu gândul că poate să nu muncească pentru a obţine nişte rezultate. În continuare, la facultate acest lucru se reproduce la un nivel mai înalt şi, în consecinţă, avem un specialist care este gata să întreprindă anumiţi paşi şi scheme pentru a obţine rezultatul dorit chiar şi în contradicţie cu legea.

Corupţia este un fenomen fără viitor. Corupţia este un avantaj de moment de dragul căreia omul este gata să sacrifice orice: familia, ţara, demnitatea etc.

Părintele care oferă mită îşi distruge moral copilul, pentru că îl transformă într-un parazit, iar ceea ce avem astăzi în societate, în politică, nu este altceva decât conştiinţa coruptă a societăţii, care reproduce continuu scheme de corupţie la toate nivelurile. Însă rădăcinile acestora se află în familie şi şcoală. Atunci când părinţii discută la masă cui să ofere mită, profesorului de fizică, matematică sau directorului şcolii, pentru ca odrasla să aibă rezultate şcolare mai bune, despre ce mai poate fi vorba? Deja astăzi se cunosc sumele care trebuie să fie plătite pentru examenele de bacalaureat”.

Serghei Perciun, locotenent-colonel SIS în rezervă, fost şef al Departamentului de Combatere a Corupţiei: „Nici guvernarea precedentă, nici guvernarea actuală nu face nimic pentru a stârpi corupţia”

„Noi astăzi vorbim despre corupţie în sistemul de învăţământ, însă eu cred că această chestiune trebuie privită în contextul situaţiei generale pe ţară. Societatea noastră este bolnavă, corupţia a intrat în măduva oaselor, absolut în toate instituţiile, toate organizaţiile şi chiar în biserică. În virtutea funcţiei pe care am ocupat-o, am avut neşansa să văd cum degradează societatea noastră, transformându-se într-o societate în care primează banul”.

La sfârşitul lucrărilor mesei rotunde, participanţii au propus un set de măsuri care ar putea contribui la micşorarea nivelului de corupţie în sistemul de învăţământ: diminuarea răspunderii pentru persoanele care nimeresc în situaţii de corupţie din nevoie sau constrângere, motivarea morală şi materială a profesorilor, lansarea unei linii telefonice fierbinţi, consultarea experienţei statelor din Uniunea Europeană, iniţierea discuţiilor publice în cadrul Ministerului Educaţiei.