Din declaraţiile făcute de cei 4 lideri AIE, am putut observa că intenţia lor este să fie adoptată o altă Constituţie şi să nu se desfăşoare alegeri parlamentare anticipate. Primul lucru pe care trebuie să-l menţionăm este că mandatul actualului Parlament este epuizat. Chiar dacă actuala componenţă a Parlamentului are dreptul să funcţioneze până în momentul în care va fi validat mandatul noului parlament, aceasta are totuşi un mandat limitat şi nu-şi poate permite să facă asemenea schimbări, cum ar fi înlocuirea unei constituţii cu alta.
Regretăm faptul că actuala Constituţie are o reglementare proastă care favorizează alegerile parlamentare anticipate frecvente, dar aceasta este situaţia, asta este buchea şi spiritul legii. De aceea, în condiţii democratice, în condiţiile unui stat de drept, politicienii democratici trebuie să respecte principiile şi instituţiile. Bineînţeles, lor nu le place actuala stare de fapt. Dar întrebarea noastră este cine a creat actuala situaţie din Parlament? Cine este vinovat pentru faptul că la funcţia de şef al statului a fost propus un personaj pentru care era clar că nu va vota opoziţia parlamentară? Oare societatea poate fi învinuită de acest lucru? Constituţia este rea? Sau poate că voinţa politică a guvernanţilor nu a fost cea care trebuie să fie.
Ceea ce ne propun acum guvernanţii înseamnă o Constituţie votată articol cu articol în Parlament. Bineînţeles, acest proiect de constituţie, aşa cum îl percep liderii AIE, va fi votat, din câte se observă, doar de majoritatea parlamentară, dar nu şi de opoziţia parlamentară. Acest lucru îl putem deduce din declaraţiile făcute de reprezentanţii opoziţiei. În acest caz, vom avea o aşa-zisă lege constituţională care, de fapt, a fost promovată în baza unor proceduri specifice legilor organice. Deci, este regretabil şi condamnabil faptul că procedurile constituţionale sunt degradate la nivelul legislaţiei organice de către actuala guvernare.
Codul electoral, ca şi Constituţia, nu prevede o procedură specială pentru adoptarea unei noi constituţii, inclusiv prin referendum. Legislaţia Republicii Moldova, adică Constituţia, întâi de toate, şi apoi legislaţia electorală, doar creează anumite mecanisme, inclusiv pe cele ale scrutinului, pentru revizuirea anumitor norme din Constituţie. Deci, în cazul în care legea propusă de majoritatea parlamentară pentru adoptarea unei noi constituţii prin referendum va fi una conformă Constituţiei, bineînţeles se va ajunge în Parlament şi nu este de înţeles care este rostul iniţierii unei asemenea proceduri. În cazul în care legea privind adoptarea unei noi constituţii va fi contrară actualei Constituţii, atunci, pur şi simplu, vom constata că actuala putere de la Chişinău a depăşit cadrul legal, adică se află deja în afara câmpului legal şi constituţional.
Eu, în repetate rânduri, i-am propus domnului Ghimpu un alt lucru. I-am propus ca dumnealui, în calitatea sa de şef al statului, care trebuie să fie factor de stabilitate în societate, să invite partidele politice, mediul academic, reprezentanţii societăţii civile, presa la un dialog public serios pe tema reformei constituţionale, care este necesar în Republica Moldova. Dumnealui însă, şi văd că acum este acompaniat de ceilalţi colegi ai săi din alianţă, a preferat să facă reforma constituţională în secret, undeva în culoarele puterii politice, ca, la urmă, societatea să fie informată că, iată, de astăzi, noi, guvernanţii, vă propunem o asemenea constituţie. Dar acest lucru este antidemocratic, anticonstituţional şi precedentul pe care îl creează acum guvernarea este periculos, pentru că la el ar putea să recurgă oricare altă guvernare care va veni din urma celor patru. Orice guvernare care, de acum înainte, se va simţi deranjată de prevederile constituţionale, va face uz de precedentul creat astăzi de coaliţia care îşi spune Alianţa pentru Integrare Europeană şi va încerca recroirea bazelor constituţionale după interesele ei de moment.