Născut la 2 mai 1944 în localitatea Reuseni din judeţul Suceava, Viorel Munteanu a îndeplinit, de-a lungul timpului, funcţia de redactor muzical la Studioul de Radio Iaşi (1969-1977), şef al Departamentului muzical de la Studioul teritorial de Radio şi Televiziune Iaşi (1982-1985 şi 1990-1991). În anul 1969 îşi începe activitatea în sistemul universitar, devenind mai întâi asistent universitar (1969-1971), apoi lector la Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi, iar din anul 1991 – profesor universitar. Între 1995-1996 şi 2000-2004 este decan al Facultăţii de Compoziţie, Muzicologie, Pedagogie Muzicală şi Teatru, iar din anul 2004 şi până în prezent este rectorul acestei universităţi. Din anul 1977 este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, membru în Consiliul de conducere al Uniunii (din 1990).

Lucrările scrise de el au răsunat în peste 400 de concerte şi festivaluri naţionale şi internaţionale: Anglia, Bulgaria, Cehia, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Japonia, Republica Moldova, Rusia, Slovacia, Spania etc.

A compus piese vocal-simfonice, simfonice, muzică de cameră vocală şi instrumentală, coruri.

A primit numeroase premii şi distincţii, printre care: premiul Academiei Române pentru „Glasurile Putnei”-1981, premiul Festivalului Naţional de Poezie „ Mihai Eminescu” pentru „De din vale de Rovine”-1980, premiul special al juriului la Concursul Internaţional de muzică de cameră de la Tokyo, Japonia-1989, pentru „ Concertino”, interpretat de Trio Syrinx, premii ale Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România în cadrul Concursurilor Naţionale de creaţie muzicală organizate de Ministerul Culturii în anii 1985, 1987, 1989. Seria distincţiilor continuă cu premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pe anul 2001, premiul „Opera Omnia” al Fundaţiei Culturale a Bucovinei în anul 2003, a fost recompensat cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Valahia din Târgovişte.

- Sunteţi oaspete binevenit la Festivalul Internaţional „Mărţişor”.

- Mă bucur că acest lucru e valabil şi pentru Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău.

- Vă rog să ne povestiţi despre colaborarea dvs. cu festivalul „Mărţişor”.

- Venim la „Mărţişor” de cel puţin patru ani. Eu am fost prezent şi ca autor în alte ediţii, în calitate de compozitor, nu doar reprezentând universitatea. Am fost la Sala cu Orgă, la Academie şi, de trei ani, la Filarmonică. Cvartetul Cantabile pe care aţi avut ocazia să-l ascultaţi la Filarmonică este proaspăt oarecum, activează doar de doi ani, dar a avut foarte multe ieşiri în ţară şi a cântat şi în străinătate şi acum se pregăteşte pentru un concurs internaţional de cvartete care va avea loc în Varşovia. Într-un fel, avem noroc la Iaşi, acolo există o dragoste pentru muzica de cameră. Avem două cvartete profesioniste: Voces şi Ad Libitum, care este cvartetul filarmonicii. Renumitul cvartet Voces este format din profesori care lucrează la noi la universitate şi cu care am convenit ca fiecare dintre ei să pregătească un cvartet. Deja două cvartete pregătite de aceşti profesori au luat premii internaţionale în Olanda şi acum urmează al treilea cvartet să se manifeste. Intenţionăm ca în anul viitor să adăugăm la Concursul Internaţional „Ion Voicu” nu doar secţiunea cvartet, ci şi Creaţie. Lucrează foarte frumos Voces-ul cu fiecare formaţie, cei care au fost la concert şi-au dat seama de acest lucru şi nu-ţi vine să crezi că o asemenea performanţă se poate realiza în doi ani.

- După ce absolvesc facultatea, nu-i pierdeţi pe aceşti artişti?

- Fetele sunt acum în anul III de studii şi la masterat, una dintre ele termină în acest an. Dar deja ştim că o membră a cvartetului va fi profesoară la Liceul de Muzică şi, cu siguranţă, rămân împreună. Şi, de aproape un an, s-a înfiinţat cvartetul de coarde al Operei. Aş vrea să cred că la Iaşi ia amploare prima mişcare de cvartet, nu înseamnă că nu au cvartete şi celelalte universităţi, dar la noi există deja cvartete profesioniste.

- Faptul că la Iaşi ia amploare o mişcare a cvartetelor, înseamnă că aveţi şi un public pregătit pentru acest gen de muzică?

- Da, aici vreau să vă spun că publicul de muzică de cameră la Iaşi este aproape ca la concertul simfonic, adică numeros. Fiecare cvartet are publicul său, dar există un rafinament al publicului pentru muzica de cameră. Vă închipuiţi dacă Voces-ul cântă de 30 de ani şi are, cel puţin, lunar concerte? Universitatea de Arte „George Enescu” împlineşte anul acesta 150 de ani şi cu această ocazie vreau să invit şi celelalte cvartete care s-au format la noi şi activează în ţară, să le aduc acasă, pentru că vom organiza congresul absolvenţilor şi vor avea loc şi concertele absolvenţilor la Universitate.

„Aş vrea să înfiinţăm la Iaşi o catedră de studiere a instrumentelor de muzică populară, cu profesori de la Chişinău”

- Şi asta în condiţiile în care în România există o piaţă a muzicii uşoare foarte bine dezvoltată. Cum reuşiţi să menţineţi viu interesul publicului?

- Este clar că muzica uşoară românească este bine cunoscută şi promovată şi aici, şi în România, dar publicul chiar are nevoie de toate genurile de muzică, el este cel care alege şi cred că trebuie să aibă de unde alege.

- Nu sunteţi un novice la festivalul „Mărţişor”. Consideraţi că este binevenit acest festival?

- Este extraordinar, dovadă este şi faptul că acest festival a ajuns la a 44-a ediţie, cred că este un festival foarte frumos şi Chişinăul are cu ce-l susţine, are şi formaţii, şi săli. Nu ştiu cât de interesat este publicul de un anumit tip de muzică. Eu aş vrea să-i mulţumesc Filarmonicii din Chişinău, pentru că numai în această stagiune deja s-a cântat Simfonia I „Glossă”, de Ziua României Mihai Agafiţă a dirijat două concerte „Glosse”, ca autor mă simt foarte bine la Chişinău, ca acasă. Şi mă împac foarte bine cu profesorii, cu colegii, este o emulaţie care vine din partea lor şi din partea noastră şi cred că putem construi ceva împreună. De fapt, o muzică mai bună.

- Ştim că sunteţi înfrăţiţi cu Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău. O să vă rugăm să ne vorbiţi despre activităţile pe care le desfăşuraţi în colaborarea cu Chişinăul.

- Colaborăm de mult timp, pe toate planurile cu Academia de aici. Dar anul trecut, după ce s-au înfrăţit oraşele, am zis că trebuie neapărat să parafăm această înfrăţire şi, bineînţeles, că primăria din Iaşi a şi promis că ne sprijină în activităţile noastre şi chiar până acum ne-a sprijinit. Cred că ar trebui să stabilim o relaţie şi cu primăria din Chişinău. Dacă suntem înfrăţiţi, cred că ar trebui să avem activităţi deosebite. Activităţile pe care le desfăşurăm împreună constau în schimb de experienţă. Aţi văzut că acum vorbeam despre o participare a trupei noastre de teatru la Chişinău. În toamnă, când aniversăm 150 de ani, va cânta formaţia de coarde a Academiei din Chişinău cu formaţia de instrumente de percuţie a noastră. Desfăşurăm şi concerte în comun, nu facem doar schimb de concerte. De asemenea, desfăşurăm în comun şi sesiuni ştiinţifice, chiar acum pregătim o sesiune ştiinţifică internaţională cu titlul „Matematică şi acustică”, facem schimb de master-class. Nu e o înfrăţire pe hârtie, ci chiar se materializează foarte frumos prin diverse activităţi.

- Există studenţi basarabeni în cadrul Universităţii de Arte „George Enescu”?

- Mai puţini, dar sunt. Şi tineri de la Iaşi studiază la Chişinău şi la Bălţi. Poate că nu este important numărul de studenţi care studiază la Iaşi sau la Chişinău, ci ceea ce putem face împreună. Foarte mulţi vin să studieze aici, pentru că noi nu avem încă instituţionalizat clasele de instrumente de muzică populară, decât la Cluj, şi este doar un început. Aici există o tradiţie extraordinară în ceea ce ţine de studierea instrumentelor de muzică populară. Eu chiar aş vrea să înfiinţăm o catedră şi la Iaşi, cu profesori de la Chişinău. Îmi stă în atenţie acest lucru.

- Vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră, vă dorim mult succes în activitatea pe care o desfăşuraţi şi sper să ne revedem curând.

- Şi eu vă mulţumesc!