Am mai crezut că Platon a decis să nu-şi mai piardă timpul hărţuindu-i prin instanţele de judecată pe ziariştii şi publicaţiile incomode guvernării. Adică, a celor care refuză să se înregimenteze în cohorta de aplaudaci şi lustruitori de imagine ai lui Filat, Ghimpu, Lupu şi Urechean şi care îşi permit să comită „sacrilegiul” de a spune adevărul despre actuala guvernare, despre afacerile frauduloase şi criminale în care sunt implicaţi reprezentanţii ei. Am zis că, în sfârşit, Platon s-a decis să iniţieze un proiect de lege care să îmbunătăţească cât de cât condiţiile de viaţă ale alegătorilor, care o duc tot mai greu în ultima perioadă. Dar iată că, după o scurtă privire asupra iniţiativei legislative a lui Platon, am constatat că autorul ei s-a ostenit în sudoarea frunţii să elaboreze un proiect de lege nu pentru a rezolva măcar una din problemele cu care se confruntă ţara pe timp de criză economică, ci pentru a-şi rezolva problemele personale şi pe cele ale altor colegi de-ai săi certaţi cu legea. Este ştiut faptul că Platon era vizat în 11 dosare penale. S-ar putea ca acum acestea să fie mai puţine, dat fiind faptul că acest deputat de limbă rusă şi punctum a ajuns în Parlament şi face parte din ditamai alianţa de guvernământ.

Infractori achitaţi peste capul instanţelor de judecată

Să vedem ce propune Platon. Deputatul amenist vrea ca Parlamentul să amendeze articolul 53 al Codului de Procedură Penală, care stabileşte atribuţiile procurorului în instanţa de judecată. Platon vrea anume ca procurorul să fie abilitat cu dreptul „să renunţe parţial sau integral la învinuire, dacă în procesul judecării cauzei se convinge că datele urmăririi penale nu confirmă învinuirea adusă inculpatului, expunând instanţei de judecată motivele renunţării”. Totodată, Platon solicită ca decizia procurorului prin care renunţă la învinuire să se transforme, în mod automat, în decizie a instanţei de judecată şi inculpatul să fie achitat, să fie recunoscut de instanţă drept nevinovat. Iată cum sună textul lui Platon: ”Renunţarea procurorului la învinuire în condiţiile pct.8)¹ alin.(1) din prezentul articol se face în scris şi atrage adoptarea de către instanţa de judecată a unei sentinţe de achitare sau de clasare a procesului”. Altfel spus, Platon vrea ca în cazul în care infractorul, criminalul, reuşeşte să mituiască un procuror care acceptă să renunţe la învinuire contra unei recompense grase, acesta să fie declarat nevinovat şi achitat de către instanţă fără ca măcar să se desfăşoare procesul, fără ca să existe o decizie judecătorească pe fondul cauzei.

Şi Filat stă cu gândul la dosarele sale penale

Acest lucru nu-l doreşte doar Platon, ci întreaga clasă guvernantă, în frunte cu premierul Vladimir Filat. Facem această afirmaţie întrucât proiectul lui Platon a fost avizat pozitiv (cum altfel?) de către Guvern prin votul unanim al reprezentanţilor tuturor celor patru partide de guvernământ: PLDM, PL, PD şi AMN. Ba mai mult, în cadrul dezbaterilor, premierul Vladimir Filat a recunoscut deschis că această iniţiativă legislativă vizează dosarele intentate actualilor guvernanţi de către fosta guvernare, printre aceştia numărându-se chiar dânsul.

Iată ce a declarat Vladimir Filat pentru InfoPrim Neo: „În toată ziua citesc despre clasarea unor dosare şi mă tem că nu găsesc printre acestea şi pe cele intentate asupra mea. Toate cauzele acestea trebuie să aibă o finalitate şi o judecată, dacă există intentată o cauză, trebuie să se pronunţe - e vinovată persoana respectivă sau nu. Instanţa de judecată trebuie să decidă. Nu unii procurori sau ofiţeri de urmărire penală să claseze dosarele, fără ca societatea să afle de ce au fost clasate aceste dosare, precum nu a aflat nimic societatea de ce au fost intentate. Dacă noi vom admite ca să fie clasate dosarele, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat şi oamenii nu ar fi fost terorizaţi, atunci când va începe o nouă campanie electorală sau când vor interveni alte situaţii, dosarele vor fi scoase la iveală şi se va începe din nou teroarea”.

Amnistie generală pentru guvernanţi

Prim-ministrul a spus pe şleau care este, de fapt, scopul urmărit de Platon prin iniţierea acestui amendament la Codul de Procedură Penală: clasarea dosarelor penale în care sunt urmăriţi actualii guvernanţi. Acum este momentul prielnic. Mai departe nimeni nu ştie ce se poate întâmpla, după cum spune Filat, s-ar putea să vină alţii la conducerea ţării şi respectivele dosare să fie iarăşi puse pe rol. Aşa că pentru guvernanţi este mai bine ca ele să fie clasate, şi nu de către instanţa de judecată, căci acolo pot apărea unele surprize, ci de către procurori, pentru că Procuratura se află la cheremul guvernanţilor şi este oricând gata să-şi servească stăpânii.

De ce guvernanţii au înaintat această iniţiativă legislativă prin care dau mână liberă procurorilor să decidă soarta dosarelor penale dacă Procuratura rămâne a fi o instituţie nereformată, coruptă şi docilă puterii politice? Acest lucru l-au afirmat chiar guvernanţii, în special Filat şi Urechean, arătând că în vremea guvernării comuniste, Procuratura a iniţiat un şir de dosare politice la indicaţiile ex-preşedintelui Vladimir Voronin. Păi, după ce au venit liberal-democraţii la putere nu s-a schimbat nimic la Procuratură, pentru că această instituţie nu a fost reformată, contrar recomandărilor Consiliului Europei, şi a rămas la fel de obedientă puterii. Doar că acum ea nu-l mai serveşte pe Voronin, ci pe Filat, Urechean, Lupu şi Ghimpu. Oare, astăzi Procuratura nu îndeplineşte comenzile politice venite de la Parlament şi guvern atunci când aruncă la coş dosarele intentate pe vremea comuniştilor împotriva actualilor Guvernanţi şi iniţiază altele împotriva fostei guvernări, care acum se află în opoziţie?

Guvernanţii, preocupaţi doar de propriile probleme

În definitiv, ce s-a schimbat după alegerile din 29 iulie? Nimic. Guvernanţii au preluat ticurile autoritare ale fostei guvernări. S-au schimbat guvernanţii, dar practicile au rămas aceleaşi, la fel de autoritare şi abuzive.

Vă aduceţi aminte că după alegerile parlamentare din 2005, comuniştii au refuzat să-l includă pe Urechean, ca reprezentant al opoziţiei, în delegaţia la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. A fost un gest abuziv şi nedemocratic, neconform cu practicile şi normele europene. Dar iată, ironia sorţii face că în 2009, după ce s-au inversat rolurile, alianţa de guvernământ, din care face parte şi prim-vicepreşedintele Parlamentului, Serafim Urechean (mâna dreaptă a spicherului Ghimpu), procedând identic, a refuzat să-l includă în aceeaşi delegaţie pe Vladimir Voronin, ca reprezentant al opoziţiei parlamentare, gestul AIE fiind la fel de abuziv şi de nedemocratic ca şi al comuniştilor în 2005. Unde-i schimbarea promisă, domnilor guvernanţi? Singura schimbare care s-a produs cu adevărat odată cu schimbarea guvernării este că oamenii au devenit şi mai săraci, că viaţa a devenit şi mai grea în Republica Moldova. Cine poate să conteste acest adevăr? Şi nici nu are cum fi altfel, pentru că cei care au ajuns în Parlament şi în Guvern fac politică pentru a-şi rezolva problemele lor personale, dar nu pe cele ale alegătorilor.