În sesizare se menţionează că prin ratificarea de către Parlament a Tratatului dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat, la 12 iulie 2001, au fost încălcate un şir de drepturi constituţionale ale cetăţenilor moldoveni, în special, a celor care locuiesc în localitatea Palanca din raionul Ştefan Vodă.

„Precum este ştiut, formularea textuală a normelor de drept nu este un scop în sine. Valoarea oricărui act normativ, precum şi valoarea oricărei norme juridice luate aparte, rezultă din scopul pentru care legislatorul a adoptat normele respective. Fără a se ţine cont de scopul pentru care a fost instituită fiecare normă juridică concretă, nu este posibilă înţelegerea spiritului dreptului. Or, în fond, spiritul oricărei norme este întruchipat anume de efectele pe care urmează să le producă implementarea normelor juridice respective”, se spune în sesizarea avocatului parlamentar.

Iată care sunt concluziile enunţate Curţii Constituţionale de către avocatul parlamentar Tamara Plămădeală:

- dreptul fundamental al cetăţenilor Republicii Moldova de a circula liber pe întreg teritoriul ţării a fost încălcat prin prevederile Tratatului. Astfel este încălcată prevederea de la Art. 27 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova, unde este garantat dreptul la libera circulaţie în ţară a cetăţenilor. Însă, conform art. 4 alin. 4.1) din Protocolul adiţional, “trecerea locuitorilor localităţii Palanca, care circulă cu vehicule pe teritoriul învecinat sectorului transmis, se efectuează pe drumul de ieşire la sectorul indicat la km 57+400”, iar “toate celelalte drumuri de ieşire existente pe sectorul transmis din partea localităţii Palanca vor fi închise din ziua intrării în vigoare a prezentului Protocol”. Prin această prevedere a Protocolului se încalcă dreptul la libera circulaţie pe acest sector a cetăţenilor Republicii Moldova. De asemenea, art. 3 alin. 3.2) din Protocol prevede că atunci când “se încalcă regimul de circulaţie a populaţiei locale, partea ucraineană va înştiinţa (numai!) organele de autoadministrare locală ale Republicii Moldova” despre aceasta. De asemenea, menţionăm că după sectorul de autostradă cedat cu teritoriului adiacent rămân teritorii care aparţin fostei gospodării piscicole, păşunea satului Palanca, precum şi teritoriile cu denumirea istorică Baibol şi Abdiv, care formează exclave cu o suprafaţă totală de 926 ha. Acestea includ cotele de pământ arabil (79 ha) aflate în proprietatea unor locuitori ai satului Palanca. La fel includ imaşurile satului (800 ha) şi un teren împădurit, accesul către care, precum se vede în hărţile anexate, fiind îngrădit;

- accesul cetăţenilor Republicii Moldova, care au proprietăţi în partea de teritoriu al ţării separată prin sectorul cedat, la aceste proprietăţi, este foarte dificil din cauza efectelor Tratatului. Aceast efect al Tratatului violează dreptul de proprietate asupra bunurilor aflate după sectorul cedat. Art. 46 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova prevede garantarea dreptului la proprietate privată. Proprietatea privată include posesia, dispoziţia şi folosinţa. Deci, doar fiind garantate toate cele trei laturi ale proprietăţii private, putem constata că acest drept este respectat în spiritul Legii supreme a Republicii Moldova. Dar, deoarece accesul cetăţenilor din satul Palanca la terenurile de după traseul cedat este obstrucţionat prin efectele juridice ale Tratatului, rezultă că acest drept le-a fost îngrădit în mod nelegitim acestor persoane, care se bucură de protecţie, în dreptul lor de proprietate, prin normele constituţionale. Dreptul lor de proprietate este încălcat, de asemenea, prin art. 3 alin. 3.2) din Protocol prin prevederile că atunci când “se încalcă regimul de exploatare a pământului, partea ucraineană va înştiinţa (numai!) organele de autoadministrare locală ale Republicii Moldova” despre aceasta. Prin această dispoziţie este lezată posesia şi administrarea terenurilor proprietate privată a cetăţenilor şi a terenurilor proprietate publică a statului şi a unităţii administrativ-teritoriale.

- proprietarii de terenuri (sau de alte proprietăţi) situate în partea de jos a traseului cedat sunt discriminaţi în raport cu ceilalţi cetăţeni ai Republicii Moldova, care au proprietăţi pe teritoriul ţării, iar accesul ultimilor la proprietăţile lor nu este îngrădit sau obstrucţionat;

- prin Tratat au fost încălcate şi o serie de alte prevederi constitituţionale, însă autorul prezentei sesizări poate solicita Curţii Constituţionale numai examinarea acelei părţi din problema respectivă, care vizează drepturile fundamentale ale omului.


În context, avocatul solicită declararea Legii Nr. 348–XV din 12.07.2001 ca fiind neconstituţională, „date fiind efectele anticonstituţionale produse de intrarea în vigoare a acesteia”.

Amintim că, la începutul săptămânii curente, Curtea Constituţională a restituit spre concretizare sesizarea avocatului parlamentar Tamara Plămădeală, privind constituţionalitatea Tratatului dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat şi a Protocolului Adiţional, care reglementează transmiterea sub jurisdicţia Ucrainei a sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca, raionul Ştefan Vodă. Într-o scrisoare de răspuns la solicitarea avocatului parlamentar, preşedintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, a declarat că Înalta Curte nu poate examina sesizarea şi că o remite spre a fi concretizat obiectul sesizării, argumentată necorespunderea actului normativ sesizat dispoziţiilor constituţionale şi să fie verificat dacă acest act este în concordanţă cu cadrul juridic existent, cu sistemul de codificare şi unificare a legislaţiei, cu principiile oportunităţii, coerenţei, consecvenţei şi echilibrului între reglementările concurente.