În articolul semnat de locotenent-colonelul în rezervă Vitalie Cobăsneanu, care ne-a şi rugat să-l publicăm, se vorbea despre relaţiile celor trei generali cu unii reprezentanţi ai lumii interlope, precum şi cu unii lideri politici de la Chişinău. Potrivit lui Cobăsneanu, unii politicieni moldoveni i-ar fi „racolat” pe cei trei generali în scopuri electorale pentru a comenta evenimentele din 7 aprilie în cadrul filmului documentar „În apărarea Moldovei”, realizat de Alianţa „Moldova Noastră”. Locotenent-colonelul în rezervă, fost angajat al instituţiilor de drept, s-a arătat nemulţumit de învinuirile aduse de cei trei generali la adresa organelor de drept, fapt care l-a şi făcut să dea o replică.

    În ediţia de astăzi, vă prezentăm şi punctul de vedere al unui grup de veterani şi angajaţi ai Batalionului de poliţie cu destinaţie specială „Fulger” referitor la activitatea lui Anton Gamurari în perioada şefiei sale în cadrul acestei subdiviziuni a MAI.

    Menţionăm că, cele expuse, atât în primul articol, publicat vinerea trecută, 17 iulie, cât şi relatările veteranilor BPDS „Fulger”, publicate astăzi, constituie o replică a veteranilor MAI la declaraţiile celor trei generali. De asemenea, precizăm că suntem deschişi să oferim dreptul la replică tuturor persoanelor vizate în respectivele articole.

    Mai mulţi veterani ai Batalionului de poliţie cu destinaţie specială (BPDS) „Fulger” susţin că, în perioada anilor 1991-1992, atunci când generalul Anton Gamurari deţinea funcţia de comandat al batalionului, acesta a vândut şi a repartizat, în mod ilicit, mai multe apartamente şi loturi de construcţie în interese personale sau practicând nepotismul şi cumătrismul.

    În mod normal, potrivit unei decizii de Guvern din acea perioadă, pentru veteranii Batalionului „Fulger”, majoritatea participanţi la războiul de la Nistru, au fost repartizate mai multe apartamente şi spaţii locative, pe care, poliţiştii şi angajaţii MAI de atunci, stând la coadă, trebuiau să le obţină în ritm rapid.

    Veteranii susţin că, din cauza acţiunilor frauduloase, întreprinse în acea perioadă de generalul Gamurari, mai mulţi participanţi la războiul de la Nistru au rămas pe drumuri sau continuă să locuiască în camere de cămin de doar 12 metri pătraţi împreună cu membrii familiilor lor.

    Poliţiştii ieşiţi la pensie, astăzi unii dintre ei invalizi, afirmă că Guvernul din acea perioadă a depus eforturi să acorde sprijin acestor categorii de persoane, realitatea însă fiind alta.

Anton Gamurari	Victor Cătană	Tudor Botnaru

Generalul Gamurari a făcut cadou apartamente camarazilor şi cunoştinţelor sale

    În această situaţie au ajuns veteranii BPDS „Fulger”, participanţi la războiul de la Nistru, Ion Caraman, Mihai Leu şi Ion Potoran, toţi invalizi, ultimul, care este ţintuit la pat, recent chiar a făcut apel prin intermediul posturilor de televiziune din ţară pentru a cere ajutor societăţii să supravieţuiască. Poliţiştii „OMON”-ului de atunci (Detaşamentul de miliţie cu destinaţie specială) susţin că lista persoanelor care au fost lipsite de spaţiu locativ, din cauza acţiunilor ilicite a conducerii de atunci a BPDS „Fulger”, este una mult mai mare.

    „Mulţi dintre camarazii noştri, în prezent, sunt plecaţi printre străini pentru a pune un ban deoparte în speranţa de a-şi procura ori construi o locuinţă. De ce aceşti bravi luptători şi eroi ai neamului nu sunt apreciaţi după merit în această ţară, nu au resurse destule de existenţă, iar pensia de invaliditate ori vechime în muncă abia le ajunge să lege tei de curmei? De ce statul nu are grijă să le soluţioneze problemele?” se întreabă cei trei veterani.

    Unii veterani sunt de părere că, de fapt, generalul Gamurari, în acea perioadă, a fost, pur şi simplu, manipulat de unele persoane influente din anturajul său. Aceştia susţin că apartamentele erau vândute cunoştinţelor la un preţ de nimic. Altele erau împărţite în mod haotic şi chiar făcute cadou prietenilor, apropiaţilor şi amantelor. Veteranii şi invalizii care trebuiau să obţină spaţiu locativ erau purtaţi prin birouri ca, până la urmă, să realizeze că locuinţele promise demult aparţineau unor persoane terţe.

    Veteranii BPDS „Fulger” au mai menţionat că aceste acţiuni erau întreprinse în cadrul unei scheme bine stabilită din timp. Astfel, prin intermediul locotenent-colonelului Simion Comoş, apartamentele ajungeau în posesia contabilelor de atunci şi altor persoane din anturajul lor.

    Mai mulţi invalizi erau scoşi cu forţa din apartamente, ca, ulterior, acestea să fie date unor persoane străine. Astfel s-a întâmplat în cazul veteranului Ion Caraman, care prin minciună şi ilegalităţi a fost lipsit de apartamentul meritat. Mai bine de 4 ani, Ion Caraman a bătut drumurile în birourile lui Gămurari, pentru a solicita spaţiu locativ, însă s-a ales doar cu promisiuni deşarte.

    Mulţi veterani erau îndemnaţi să nu ridice bonurile de repartiţie, sub pretextul că în cel mai apropiat timp vor primi apartamente mai noi şi mai spaţioase. Respectivii veterani ne-au asigurat că cei interesaţi pot să verifice datele Primăriei capitalei pentru a vedea câte apartamente şi terenuri au fost atribuite BPDS „Fulger” în perioada anilor 1991-1997 şi câte, în realitate, au ajuns la adevăraţii solicitanţi. 

Anton Gamurari promitea camarazilor săi deplasări în Haiti şi chiar submarine

    „Multe a promis subalternilor comandantul de atunci Anton Gamurari. Pe seama acestor promisiuni şi în prezent se fac glume. Promitea deplasări de serviciu în Haiti, echipament de luptă ultramodern, elicoptere, submarine etc., iar despre salarii mari şi asigurare cu spaţiu locativ îi vorbea fiecăruia cu şi fără ocazie. Mai avea dl Gămurari şi slăbiciunea să se plângă pe la adunările cu subalternii că nu are de mâncare sau că a împrumutat zece lei şi un sac cu cartofi de la un prieten şi că nu o duce mai bine decât noi, cei ce nu primeam salarii cu lunile. Acestea erau nişte încercări jalnice de a se îndreptăţi în faţa celor pe seama cărora a obţinut totul: funcţia de comandant al Batalionului de patrulă şi santinelă nr.1 (1991), funcţia de comandant al BPDS „Fulger” (1991-1992), gradul de colonel înainte de termen, iar numai la o lună – cel de general şi Ordinul Republicii. Ştie oare Gamurari că copiii subalternilor săi deja s-au maturizat, au peste 18 ani, şi continuă să locuiască într-o odaie de 12 mp câte trei, patru sau chiar câte cinci persoane? Ştie oare Gamurari că invalizii o duc de azi pe mâine, pensia pe care o primesc nu le ajunge nici de medicamente? Cred că ştie, însă cei sătui nu prea îi înţeleg pe cei nevoiaşi”, susţin veteranii BPDS „Fulger”.

    În prezent, există mai multe organizaţii ale veteranilor războiului de la Nistru, pentru majoritatea dintre care, susţin unii participanţi la acel război, Gamurari apare pe post de „general de onoare”, fiind folosit de liderii acestor asociaţii pentru a obţine de la stat ajutoare materiale, facilităţi, scutiri de impozite, apartamente, loturi pentru construcţii etc.

    De asemenea, în momentul de faţă, angajaţii BPDS „Fulger” îşi au propria organizaţie „Pro Fulger”, condusă de veteranul Vasile Paiu, care are drept scop promovarea intereselor angajaţilor şi veteranilor prin asigurarea cu spaţiu locativ, locuri de muncă, bilete de odihnă, ajutorarea văduvelor, invalizilor şi altor categorii vulnerabile. Cei trei veterani, menţionaţi mai sus, susţin că Gamurari, tot mai des, întreprinde acţiuni îndreptate împotriva organizaţiei „Pro Fulger” cu scopul de a o lichida.

    „Ne este ruşine, căci cunoaştem că adevărul este altul, iar ceea ce iese din gura generalului Gamurari nu-i aparţine. El din nou este manipulat de diferiţi politicieni. La alegerile parlamentare din 5 aprilie, Gamurari chiar a fost candidat pe lista electorală a partidului „Moldova Unită””, au mai declarat veteranii BPDS „Fulger”.

    Ca replică la învinuirile aduse de cei trei generali – Anton Gamurari, Tudor Botnaru şi Victor Cătană, Batalionului „Fulger” şi instituţiilor de drept, precum că acestea ar fi dirijat evenimentele din 7 aprilie curent, veteranii „Fulger” şi angajaţii batalionului neagă categoric aceste acuzaţii. Ei au declarat că au acţionat doar în scopul menţinerii ordinii publice şi pentru apărarea de vandali a clădirilor Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului, ca obiective strategice de stat. Veteranii au precizat că acesta şi este scopul Batalionului „Fulger” şi a altor detaşamente cu destinaţie specială. „Aceşti generali îşi dau bine seama că s-a recurs la violenţe doar în urma acţiunilor de vandalism, iniţiate de protestatari şi provocatori. Poliţiştii detaşamentelor respective doar au reacţionat, evitând vărsările de sânge. De ce în 1991, atunci când în stradă au ieşit zeci de mii de manifestanţi pentru a protesta împotriva demiterii prim-ministrului de atunci Mircea Druc, nu s-a recurs la violenţe? Sau de ce în anul 2003, în perioada protestelor organizate de PPCD nu s-a recurs la violenţe, deşi în ambele cazuri pentru apărarea clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei, de asemenea, au fost antrenaţi poliţiştii de la „Fulger”? Pentru că în aceste cazuri, manifestanţii au protestat paşnic”, au conchis veteranii BPDS „Fulger”.